De ce e bine să ai aceste flori în casă de Sfinții Constantin și Elena. Tradițiile uneia dintre cele mai mari sărbători

Este una dintre cele mai mari sărbători în țara noastră. 2 milioane de români le poartă numele. La data de 21 mai, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe sfinții Constantin și Elena, apărătorii Sfintei Cruci.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfântului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii, spre biruință (In hoc signo vinces – „Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie, potrivit crestinortodox.ro.

Peste 1,7 milioane de români își aniversează luni onomastica. În ziua praznicului, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

Tradiția spune că în ziua acestei sărbători nu este bine să te cerți cu nimeni. Potrivit credinței, cei care divorțează, se ceartă cu o persoană dragă sau nu atât de apropiată ori renunță la o prietenie, vor avea necazuri toată viața pe plan amoros și financiar.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă, scrie romaniatv.net.

În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului, tot timpul consiliat de mama sa, Elena, pe care cercetătorii o descriu ca având o ”mână de fier”.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

Împăratul Constantin a venit în ajutorul creștinilor, a decretat duminica zi de odihnă în imperiu, a bătut monedă cu monogramă creștină și a oprit jertfele sângeroase. Împăratul Constantin cel Mare a fost înmormântat la Constantinopol, în biserica ctitorită de el, biserica Sfinților Apostoli.