Descoperire monumentală: oamenii de știință au detectat creaturi microscopice care sfidează legile fizicii

Oamenii de știință de la Universitatea din Kyoto, Japonia, au făcut o descoperire fascinantă care sfidează legile fizicii. Conduși de Kenta Ishimoto, cercetătorii au examinat comportamentul algelor Chlamydomonas și al spermei umane cu ajutorul unui microscop.

Într-un articol publicat în revista PRX Life, cercetătorii au dezvăluit că ambele microorganisme se bazează pe flageli pentru motilitatea lor. Cel mai frapant este că, în ciuda celei de-a treia legi a lui Newton, care prevede că orice acțiune are o reacție egală și opusă, aceste organisme minuscule nu se comportă în acest fel.

Ce este motilitatea?

Motilitatea descrie capacitatea microorganismelor de a se deplasa spontan și independent. De la celule unice la grupuri, această dinamică a fost examinată îndeaproape în ultimele decenii în cadrul domeniului în curs de dezvoltare cunoscut sub numele de „materie activă” sau „fizica materiei vii”.

Ce presupune cea de-a treia lege a lui Newton?

Cea de-a treia lege a lui Newton afirmă că, pentru fiecare acțiune, există o reacție egală și opusă. Cu toate acestea, anumite creaturi din natură au reușit să o eludeze. Această modificare le permite să economisească energie și să reducă nevoia de a consuma hrană.

De exemplu, în cadrul acestei cercetări, oamenii de știință au observat că unele alge și spermatozoizii se deplasează prin fluide vâscoase cu mai puțin efort decât era de așteptat.

Flagelul și elasticitatea ciudată

Examinând îndeaproape mișcarea algelor Chlamydomonas și a spermei umane la microscop, oamenii de știință au descoperit că ambele utilizează flageli pentru a se mișca.

Aceste apendice execută mișcări ondulatorii care le propulsează eficient prin mediul lichid, deși acest tip de mișcare ar trebui să genereze reacții fluide.

În ciuda așteptărilor, flagelii au prezentat un tip unic de elasticitate, o proprietate pe care oamenii de știință japonezi au numit-o „elasticitate ciudată”.

Acest fenomen permite flagelului, prin îndoirea în forme mici ca răspuns la rezistența lichidului, să evite o reacție egală și opusă, conservând astfel energia purtătorului său.

Kenta Ishimoto, conducătorul studiului, a explicat: „Aici, dacă împingi un perete, acesta nu se mișcă neapărat înapoi: se poate îndepărta.

Cercetătorii de la Universitatea din Kyoto intenționează să exploreze în continuare această caracteristică unică a micilor înotători biologici, ceea ce ar putea duce la descoperiri tehnologice de inspirație biologică.