Dieta anti-îmbătrânire a Anei Aslan, femeia care a descoperit elixirul tinereții

Ana Aslan a trăit aproape 92 de ani. A fost o longevivă, conform definiţiilor ştiinţifice.

Ana Aslan (1897-1988) s-a născut la Brăila și a urmat cursurile Facultății de Medicină din București. Din 1952, devine director al Institutului de Geriatrie, numărându-se printre pionierii gerontologiei medicale mondiale. Ana Aslan a fost cea care a descoperit beneficiile terapeutice ale procainei prin tratament de lungă durată în doze mici. Procaina devine ingredientul principal al medicamentului Gerovital H3, produs original românesc și primul medicament creat anume pentru întârzierea procesului de îmbătrânire.

Era învăţată să mănânce corect, la ore fixe, sănătos. Mâncare bună ca a ţăranului român. Medic fiind, Ana Aslan a adus această bună cuviinţă a hrănirii şi în dieta pacienţilor săi. 

Totul trebuie să fie cât mai natural, trebuie evitate alimentele din conservă. Alimentaţia trebuie să aducă în mod natural ceea ce are nevoie organismul. Fără substanţe inutile. Multe legume, multe fructe şi, bineînţeles, multă mişcare. 

Normal, o zi a unui pacient, din punct de vedere al alimentaţiei trebuie să arate aşa: micul dejun, gustare, prânz (Ana Aslan lua prânzul la maximum 13:30), gustare, cină (la 18:00 – 19:00). 

La capitolul carne avea un fel de clasificare: carnea de vacă, peştele, pasărea, miel/oaie, porc. Dar porcul nu prea îl recomanda. Apoi recomanda ficatul, limba, în general carne de la animalele care se hrănesc, la rândul lor, mai curat. Şi toate rasol! Câteodată, merg şi făcute le cuptor.

Pe vremea aceea, se făcea mâncare cu carne- legume cu puţină proteină, nu carne cu ceva. Noi mâncăm acum carne cu puţină garnitură.
Dieta mediteraneană? Păi roşiile cu brânză şi cu pâine pe care le mânca ţăranul român? 

Cum spuneam, recomanda legumele. În stare naturală sau sufleuri, multe sufleuri. Apoi lactatele, ouăle. Fără prăjeli, fără grăsimi.

Ce mânca Ana Aslan? Avea şi mâncăruri preferate: supă de vită clară, cu crutoane, pătrunjel şi piper, crap pe varză murată, pană de somn, rasol de şalău cu lămâie, sărmăluţe fără orez, pilaf de pasăre, curcan, ciuperci cu caşcaval la cuptor. Şi avea şi o slăbiciune dulce: îi plăcea tortul “Buturugă”, făcut în casă.