Hidrocefalia, acumularea anormala de lichid cefalorahidian la nivelul craniului sau măduvei spinării. Care sunt riscurile și cum se tratează această boală

Hidrocefalia este una dintre bolile cu care românii se prezintă frecvent la medicul neurochirurg. Mai multe informații despre această boală ne oferă domnul doctor neurochirurg Dan Benția, în exclusivitate pentru DOCTORUL ZILEI.

În mod normal, sistemul nervos al omului este scăldat într-un lichid care se numește lichidul cefalorahidian (LCR). Acesta deține nenumărate proprietăți: oferă un mediu lichid sistemului nervos , nutritiv, mecanic (protecție la lovituri) și reprezintă un vehicul de transport al diferitelor substanțe.

LCR-ul se produce la nivelul unor cavități preformate în creier – ventriculii cerebrali  și circulă prin niște canale care ajung pe suprafața emisferelor cerebrale unde este reabsorbit.

Acumularea în exces a acestui lichid, LCR se numeste hidrocefalie. Aceasta poate sa fie datorată unui dezechilbru între producerea și absorbția LCR-ului.

Hidrocefalia poate fi obstructivă (există un blocaj mecanic pe căile de circulație ale LCR- ului) sau comunicantă (unde nu există un blocaj). De asemenea hidrocefalia poate fi a sugarului /copilului mic sau cea a adultului.

Cele mai cunoscute cazuri de hirdocefalie obstructivă sunt: obstrucții datorate unor tumori din vecinătatea căilor de circulație ale LCR-ului care odată cu creșterea lor împing sau blochează aceste căi de circulație. Procesele infecțioase parazitare, anevrismele sau malformațiile vasculare, malformațiile congenitale ale copilului, diversele aderențe de la nivelul acestor căi de scurgere pot bloca buna funcționare la nivelul creierului.

Pe de altă parte, cele mai cunoscute cazuri de hidrocefalie comunicantă apar atunci când după hematoame și hemoragii cerebrale sângele care a inundat creierul se depune la nivelul spațiilor unde se resoarbe LCR-ul, astfel încât nu se poate resorbi.

Mai există și hidrocefalia cu presiune normală caracteristică, vârstei a III- a si a IV-a, când pe fondul unei atrofii corticale generalizate se produce și dilatarea acestor cavități ventriculare, lichidul exercitând o presiune asupra creierului.

Cum se manifestă HIDROCEFALIA?

Cefalee, însoțite sau nu de grețuri, vărsături tulburări de vedere , tulburări de mers, psihice, crize de epilepsie, alterarea stării de conștiență de la simpla somnolență trecând prin confuzie până la comă și moarte.

Hidrocefalia  cu presiune normală de care am amintit are 3 simptome caracteristice: tulburări de mers-mers cu pasi mici- nou aparută, tulburări urinare, tulburări psihice și de limbaj.

Cum se diagnostichează hidrocefalia:

• Prin examen Computer Tomograf se observă mărirea cavităților din centrul creierului.
• Examenul de certitudine este însă examenul RMN cerebral o anumita secvență specifică de examinare. Pacientul odată ajuns la medicul neurochirurg și dacă întrunește condițiile operatorii este informat asupra diagnosticului său si asupra soluțiilor de rezolvare a problemei medicale.

Odată declanșată, hidrocefalia nu poate fi rezolvată decat prin intervenție operatorie. Nu există o rezolvare medicală, în lipsa operației pacientul poate sa își altereze starea până la deces. Deces ce poate apărea în ore de la hidrocefalia acută sau până la săptămâni sau luni hidrocefalia cronică cu presiune normală.

În cazul hidrocefaliei copilului se poate vorbi despre hidrocefalie acută sau cronică, cea acută impunând o soluție operatorie de urgență.

Soluțiile operatorii:

– presupun restabilitea unei circulații normale a LCR ului și se impart in proceduri chirurgicale clasice și minim invazive.

• procedurile clasice- se împart în drenaj ventricular extern prin care este drenat la exterior ventriculul cerebral sau din contra aceasta procedură temporară este transformată într-una definitivă( drenaj ventricolo-peritonal)
• proceduri deschise definitive- proceduri care drenează ventriculii cerebrali în altă cavitate mare a organismului de unde să se verse lichidul: drenaj ventriculo-atroal(se drenează lichidul în inimă, ventriculo-toracic se drenează în cavitatea toracică și ventriculo-peritoneal se drenează în cavitatea abdominală, cea mai mare cavitate a organismului, aceasta fiind cea mai recomandată cale de rezolvare a bolii reprezentând 90 % din modalitatile de rezolvare.
• proceduri minim invazive-endoscopice astfel printr-o mică gaură făcută în craniu se pătrunde în sistemul ventricular și cu anumite instrumente se pot dezobtura căile de curgere a LCR -ului sau se poate crea o nouă cale de scurgere a lichidului prin perforarea unei structuri de la baza creierului.

Rezultatele post operatorii sunt rapide, pacientul recuperțndu-și starea neurologică inițială și poate fi externat între 1 si 3 zile. În cazul procedurilor clasice, pacientul va fi urmărit la controale clinice stabilite de medicul neurochirurg.

În cadrul clinicii unde lucrez se utilizează cu succes toate aceste proceduri enumerate mai sus, cu o rată scăzută de complicații datorită experienței și materialelor utilizate, ne-a mai spus specialistul.