Oamenii de știință au rezolvat misterul care leagă cheagurile de sânge rare de vaccinurile COVID

Oamenii de știință cred că ar putea avea răspunsul la motivul pentru care unele vaccinuri împotriva coronavirusului sunt asociate cu cazuri extrem de rare de cheaguri de sânge.

Într-o lucrare revizuită, publicată în jurnalul internațional Science Advances, echipa din spatele cercetării afirmă că crede că a identificat un „mecanism molecular” din spatele cheagurilor legate de vaccinurile cu adenovirus, cum ar fi AstraZeneca și Johnson & Johnson.

Un număr de țări europene au oprit utilizarea vaccinului AstraZeneca la începutul acestui an din cauza rapoartelor de evenimente rare de coagulare a sângelui, în timp ce la începutul acestei săptămâni Slovenia a oprit definitiv utilizarea Johnson & Johnson după moartea unei femei de 20 de ani în septembrie.

O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona și de la Universitatea Cardiff afirmă că afecțiunea rară a cheagurilor de sânge, numită trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT), „se întâmplă doar în cazuri extrem de rare, deoarece trebuie să aibă loc un lanț de evenimente complexe pentru a declanșa acest ultra. -efect secundar rar”.

Lucrarea explică că cauza VITT în cazuri extrem de rare ar putea fi cauzată de adenovirusul utilizat în vaccinuri – care transportă informații genetice în celule – și de răspunsul imun la aceasta.

„Sperăm că descoperirile noastre vor putea fi folosite pentru a înțelege mai bine efectele secundare rare ale acestor vaccinuri noi – și, potențial, pentru a proiecta vaccinuri noi și îmbunătățite pentru a inversa curentul acestei pandemii globale”, a declarat profesorul Alan Parker, expert în utilizarea adenovirusurilor pentru aplicații medicale de la Școala de Medicină a Universității Cardiff.

Cum pot provoca vaccinurile VITT în cazuri rare?

Ei cred că utilizarea adenovirusului ChAdOx1 – folosit în vaccinul AstraZeneca pentru a furniza informații genetice în celule – ar putea deține cheia.

Echipa a emis ipoteza că, în cazuri rare, adenovirusul se poate lega apoi de o anumită proteină numită factor plachetar 4 (PF4), care declanșează o reacție imună. Această reacție duce la legarea anticorpilor de proteină, determinându-i să se grupeze și, în cazuri extrem de rare, provoacă VITT.

„Este cu adevărat esențial să investighezi pe deplin interacțiunile vector-gazdă ale vaccinului la nivel mecanic”, a spus Abhishek Singharoy, om de știință la Universitatea de Stat din Arizona și autor corespondent al studiului.

„Acest lucru va ajuta la înțelegerea modului în care vaccinul generează imunitate și a modului în care poate duce la orice evenimente adverse rare, cum ar fi VITT”.

„VITT se întâmplă doar în cazuri extrem de rare, deoarece trebuie să aibă loc un lanț de evenimente complexe pentru a declanșa acest efect secundar ultra-rar”, a adăugat Parker.

„Datele noastre confirmă că PF4 se poate lega de adenovirusuri, un pas important în dezlegarea mecanismului care stă la baza VITT. Stabilirea unui mecanism ar putea ajuta la prevenirea și tratarea acestei tulburări”.