Pericolul ascuns din alimente. Mare grijă! Poți ajunge DIRECT la SPITAL

Pericolul ascuns din alimente. Mare grijă! Președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, a vorbit despre creșterea numărului de alergii alimentare.

„Cu siguranţă, numărul de alergii alimentare a crescut. Cu siguranţă se datorează acestui stil de viaţă vestic şi a faptului că această mâncare super-rafinată şi super-modificată afectează, până la urmă, flora intestinală şi, practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă şi să lase să treacă fragmente din diverse alimente faţă de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei – imunoglobulinele E – pentru că, în mod normal, nu ar trebui să existe contactul cu fragmente de alimente. Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide şi acizi graşi – elemente foarte, foarte mici.

Ori fragmentele acestea mai prost digerate – pentru că se afectează digestia şi mai uşor de trecut – pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale vin în contact cu sistemul imun care se găseşte masiv la nivelul tubului digestiv şi clar vor induce un răspuns anormal care înseamnă reacţia alergică”, a explicat prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, la „Academia de Sănătate”, emisiune realizată de prof. dr. Irinel Popescu la DC News, DC News TV și DC Medical.

Alergiile alimentare pot duce la crize de astm

„Poate nu este atât de bine cunoscut faptul că alergiile alimentare pot duce la crize de astm. Sunt mulţi copii alergici la lapte care fac crize de astm atunci când beau laptele, pentru că întreg sistemul imun este alertat atunci când alergenul vine în contact cu o zonă, fie că e vorba de respirator, fie că e vorba de mucoasa intestinală sau de piele.

Iar alimentele, la rândul lor fiind procesate, conţin aceste alergene în canitate mai mare. Marele progres al anilor pe care îi trăim este faptul că s-a trecut către alergologia moleculară, adică se poate determina reacţia alergică pentru fiecare moleculă dintr-un aliment, în lapte de exemplu sunt cel puţin şase alergene, din care câteva sunt efectiv cu risc de a induce şoc anafilactic şi identificând acest lucru poţi să-i spui pacientului şi riscul la care se expune dacă va consuma un aliment.

La fel cu grâul, cu soia, cu diversele tipuri de alune, arahide, poţi să apreciezi dacă o persoană este alergică la alergenele majore – şi atunci este clar că trebuie să evite total alimentul sau la fragmentele mai puţin periculoase şi atunci nu este nevoie să se oprească alimentaţia”, subliniază prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.