Semne de alarmă ale unui anevrism cerebral și ce e de făcut

Un anevrism cerebral este o dilatație anormală sau umflătură a unei porțiuni a unui vas de sânge în creier. Această umflătură poate să apară ca urmare a slăbirii peretelui vascular sau a unei anomalii congenitale.

Un anevrism cerebral poate să rupă sau să se spargă, eliberând sânge în jurul creierului, ceea ce poate duce la hemoragie cerebrală și potențial la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC) sau decesul.

Simptomele unui anevrism cerebral

Simptomele unui anevrism cerebral pot varia în funcție de dimensiunea, locația și dacă acesta s-a rupt sau nu. Unele dintre simptomele comune pot include:

• Cefalee severă: Unii oameni descriu o cefalee extrem de intensă și bruscă ca fiind „cea mai rea durere de cap din viața lor”.
• Durere în zona ochilor: Durerea sau presiunea în zona ochilor poate fi un alt simptom.
• Vărsături: Vărsăturile pot însoți cefaleea și pot oferi un semn de avertizare.
• Vizualizare dublă sau tulburări de vedere: Anevrismele pot provoca probleme vizuale, cum ar fi vederea dublă sau pierderea vederii.
• Stare de rău generală: Oamenii pot să se simtă slăbiți, confuzi sau pot pierde cunoștința în cazul unei rupturi de anevrism.
• Stare de alertă ridicată: În cazul unei hemoragii cerebrale, o persoană poate prezenta semne de șoc, cum ar fi puls rapid sau tensiune arterială crescută.

Este important de menționat că unii oameni pot avea anevrisme cerebrale și să nu prezinte simptome până când anevrismul nu se rupe. Anevrismele mici pot fi descoperite accidental în timpul investigațiilor imagistice efectuate pentru alte probleme medicale.

Dacă există suspiciunea unui anevrism cerebral, este esențial să se solicite asistență medicală de urgență, deoarece ruperea unui anevrism poate fi o situație de viață și moarte. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt cruciale pentru a minimiza riscurile asociate cu un anevrism cerebral.

Cum se tratează anevrismul cerebral

Tratamentul anevrismelor cerebrale depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea și localizarea anevrismului, starea generală de sănătate a pacientului și dacă anevrismul s-a rupt sau nu. Iată câteva opțiuni de tratament:

• Monitorizare: Anevrismele mici și stabile pot fi monitorizate periodic prin imagistica medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN). Medicul poate decide să monitorizeze anevrismul și să recomande intervenții doar dacă există semne de schimbare.
• Intervenție chirurgicală: Dacă anevrismul este mare, în creștere sau prezintă un risc crescut de ruptură, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a repara anevrismul;
• Embolizare: Aceasta este o procedură minim invazivă în care un cateter este introdus printr-o arteră, iar un material embolic este plasat în interiorul anevrismului pentru a bloca fluxul sanguin și a preveni ruperea.
• Tratamentul medicamentos: Uneori, medicamentele pot fi prescrise pentru a controla factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau colesterolul, pentru a reduce riscul de rupere a anevrismului.