T. magnifica, noua BACTERIE descoperită. „Am găsit-o pe o pungă de plastic”

T. magnifica, noua BACTERIE descoperită. Noua bacterie descoperită a fost denumită de experți Thiomargarita magnifica. Această celulă gigantică este vizibilă cu ochiul liber, având dimensiunea și forma unei gene umane.

Thiomargarita magnifica, noua BACTERIE descoperită. Poartă o mulțime de ADN

Clasificată acum ca fiind cea mai mare bacterie din lume, T. magnifica a fost descoperită trăind pe frunze de mangrove scufundate și în descompunere în Caraibe, conform BBC.

Nu vă temeți, organismul nu este periculos și nu poate provoca boli la om. Dar minunați-vă de proporțiile sale.

Thiomargarita magnifica, bacterie impresionantă

„Aceste bacterii sunt de aproximativ 5.000 de ori mai mari decât majoritatea bacteriilor. Și, pentru a pune lucrurile în perspectivă, este echivalentul pentru noi, oamenii, de a întâlni un alt om care ar fi la fel de înalt ca Muntele Everest”, a declarat Jean-Marie Volland de la Joint Genome Institute din cadrul Lawrence Berkeley National Laboratory, din SUA.

T. magnifica, cu o lungime de un centimetru, nu este cel mai mare organism unicelular de pe Pământ. Acesta este probabil un tip de algă acvatică numită Caulerpa taxifolia, care este de 10 ori mai lungă.

Dar bacteria este cu siguranță impresionantă. Dacă ne gândim că pe Pământ există multe forme de viață mult mai complexe care necesită un anumit tip de mărire pentru a fi observate. Gândiți-vă la acei viermi și muște foarte mici de acolo.

Bacteria a fost identificată pentru prima dată în 2009 în Guadelupa, în Antilele Mici. Dar a fost inițial pusă deoparte. Abia recent, Dr. Volland și colegii săi au reușit să o studieze în detaliu.

O descoperire cheie a investigațiilor lor se referă la modul în care celula își organizează interiorul. În mod normal, ADN-ul bacteriilor ar trebui să plutească liber în lichidul, sau citoplasma, care le umple corpul.

Bacteria magnifică își stochează materialul genetic în compartimente pe care cercetătorii le numesc „pepins”, de la numele francez pentru semințe de fructe.

T. magnifica poartă o mulțime de ADN

Este o revelație semnificativă, deoarece, până acum, împachetarea ADN-ului în interiorul unui compartiment legat de membrană era considerată apanajul așa-numitelor celule eucariote, care sunt elementele constitutive ale organismelor superioare, cum ar fi oamenii, alte animale și plante.

T. magnifica poartă o mulțime de ADN

Dar în fiecare celulă pot exista o jumătate de milion de copii ale genomului.

„Dacă acum luați dimensiunea genomului de 12 milioane de baze, înmulțițiți-o cu numărul de copii ale genomului – deci, jumătate de milion – ajungeți la aproximativ 6.000 de giga, sau miliarde, de baze, de ADN.

Pentru comparație, un genom uman diploid are o dimensiune de aproximativ șase giga baze.

Așadar, acest lucru înseamnă că Thiomargarita noastră stochează mai multe ordine de mărime de ADN în sine, în comparație cu o celulă umană”, a explicat Dr. Tanja Woyke, tot de la Lawrence Berkeley.

T. magnifica,  bacterie chimiosintetică

În tot acest ADN, există indicii privind factorii care determină dimensiunea mare a organismului, a adăugat ea. Unele gene asociate cu alungirea par să fie duplicate, iar unele gene implicate în mod obișnuit în diviziune par să lipsească.

T. magnifica este o bacterie chimiosintetică. Ea produce zaharurile de care are nevoie pentru a se alimenta prin oxidarea compușilor de sulf produși de materia organică în putrefacție din sedimentele mlaștinii de mangrove. Tot ce are nevoie este ceva solid de care să se agațe.

„I-am găsit atașați de cochilii de stridii, de frunze și ramuri, dar și de sticle de sticlă, sticle de plastic sau frânghii”, a declarat profesorul Olivier Gros, microbiolog la Universitatea din Antile.

„Au nevoie doar de un substrat dur pentru a fi în contact cu sulfurile și în contact cu apa de mare pentru a obține oxigen și CO2. Cea mai mare concentrație de Thiomargarita pe care am găsit-o a fost pe o pungă de plastic – din păcate.”

Echipa de cercetători a publicat descrierea bacteriei în ediția din această săptămână a revistei Science Magazine. Cercetătorii recunosc că mai au multe de învățat despre modul în care funcționează organismul.

„Acest proiect ne-a deschis cu adevărat ochii asupra diversității microbiene neexplorate care există.

Suntem cu adevărat doar zgâriind suprafața și cine știe ce lucruri interesante mai avem de descoperit”, a comentat Dr. Shailesh Date de la Laboratorul de Cercetare în Sisteme Complexe din Menlo Park, SUA.