Arsenie Boca, despre un obicei periculos. „Îşi înscrie urmările pînă şi în celula genezică”

În cartea „Părintele Arsenie Boca mare îndrumător de suflete din sexolul XX”, cel denumit Sfântul Ardealului explică efectul alcoolului asupra celulelor nervoase.

Arsenie Boca arată care sunt consecințele asupra copiilor care vor moşteni o zestre părintească cu probleme. Aşa cum efectul hormonilor asupra scoarţei cerebrale excită spre poftele genezice, aşa şi alcoolul distruge, arde şi atrofiază celulele nervoase, explică acesta.

„Exact acelaşi lucru îl face şi alcoolul, sub orice formă şi la orice grad de tărie; aprinde mintea spre aceleaşi pofte. Nu suplineşte însă nici un hormon în rolul său binefăcător, ci pe oriunde trece ameţeşte, arde şi atrofiază. Omoară alte milioane de celule nervoase şi fire telefonice. Toate isprăvile se trec la activ, întocmai ca mai sus şi se transmit zestre părintească la copii.

Mai grav: dacă prea din tinereţe se dedau flăcăii la must, se întâmplă că ajung neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia şi vor produce nişte celule incapabile de rodire. Se apără şi firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarcă.

Arsenie Boca, despre un obicei periculos. „Îşi înscrie urmările pînă şi în celula genezică”.

Chiar dacă se dau la vin mai tîrziu şi încă nu scapă de pedepse. Aşa de pildă, cercetătorii în chestiune au găsit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba două capete, ba două cozi, ba alte forme, efecte ale beţiei. Beţia îşi înscrie urmările pînă şi în celula genezică, mică de 60 de miimi dintr-un milimetru.

Ceea ce e dureros e faptul următor: dacă se întâmplă vreo zămislire cu o atare sămânţă beată, şi care-i mai mult siluire decît iubire, urmaşul va fi, cu maximă probabilitate, epileptic – boală de nervi fără leac. Aceasta e cu atît mai sigur, cu cât la scârba şi spaima bietei mame, se mai adaugă şi bruftuluiala câtorva înjurături de Dumnezeu.

Deci, dezechilibru în toate părţile, dezechilibru în mediul umoral, dezastre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral. O mai fi având şi mama ceva de adaus, dacă nu alta, cel puţin spaima ce-o mănîncă, şi încă e de ajuns ca să se arate pe lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci şi martor la judecată împotriva părinţilor săi.

Sfârşitul beţivului e sau în şanţ sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad încă de aici. Urmaşii lui – nu mai zic nimic, mila mă opreşte; totuşi, mai am şi o milă preventivă, pentru viitor, care mă face să scriu”.

Arsenie Boca avea cunoștințe solide de medicină

Arsenie Boca a fost un om cu credință puternică în Dumnezeu. Pe lângă devoțiunea sa completă pentru Dumnezeu, Arsenie Boca a studiat foarte mult. Între anii 1929-1933, studiază la Academia Teologică din Sibiu, lucrarea sa de licenţă fiind „Încercări asupra vieţii duhovniceşti”.

De la Academia Teologică din Sibiu primește, la recomandarea profesorului Nicolae Popoviciu, o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului (Academiei) de Arte Frumoase din București, ale cărei cursuri le va frecventa între anii 1933-1938, la specializarea „Artă decorativă”, la clasa maestrului Costin Petrescu.

În perioada facultăţii, primeşte Premiul „Profesor Atanasiu” pentru participarea la cursul de Perspectivă, prof. Horia Teodoru (în anii 1933-1934). În paralel, participă şi la cursuri la Facultatea de medicină, susținute de profesorul Francisc Rainer şi la prelegerile de Mistică creștină ale profesorului, teologului, animatorului cultural şi scriitorului creştin-ortodox militant Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București (între anii 1934-1938).