Cum apar bolile psihosomatice. 4 strategii eficiente pentru autocontrol

Legătura dintre minte și corp este foarte strânsă, motiv pentru care nu trebuie să subestimăm impactul pe care emoțiile le pot avea asupra stării noastre de sănătate.

Specialiştii atrag atenţia că o perturbare de ordin biologic sau fizic poate fi cauzată sau întreţinută de starea mentală și cea emoțională.

O persoană care suferă de o boală psihosomatică și merge în profunzimea ființei sale pentru a afla cauzele bolii respective, descoperă inevitabil cum obiceiurile zilnice, modul de a gândi și de a acționa au o influență majoră asupra apariției acestor boli.

Anxietatea pe care o generează problemele de familie, stresul de la locul de muncă, educația copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate și bunăstarea celor apropiați sunt factori care influențează în mod direct apariția bolilor psihosomatice.

Funcția psihică, în strânsă legătură cu funcția organică

În opinia psihologului Angela Nuţu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, funcția psihică este în strânsă legătură cu funcția organică, ceea ce înseamnă că ne exprimăm emoțiile prin procese și modificări fiziologice. Furia accelerează bătăile inimii și crește tensiunea arterială, frica provoacă palpitații ale inimii, veselia ne provoacă râsul care pune în mișcare o sumă de mușchi etc.

“O boală care implică atât mintea cât și corpul este o tulburare psihosomatică. Boala psihosomatică este o reprezentare corporală a unor conflicte sau tulburări psihologice, care nu sunt exprimate la nivel mental/ psihologic.

De exemplu, atunci când există o tristețe sau o furie neexprimată verbal sau comportamental, ele se vor manifesta la nivelul corpului, respectiv se vor concretiza în durere sau boală. Exemple clasice de boli psihosomatice sunt migrenele, gastrita, ulcerul, colonul iritabil, astmul sau dermatita”, explică specialistul.

Când suntem supărați, durerea fizică se amplifică

Totodată, psihoterapeutul afirmă că, la intersecția dintre factorii biologici si cei psihologici, intervine durerea – starea de disconfort până la chin, fără neapărat o cauză exterioară clar definită.

În cazul durerii psihosomatice, componenta emoțională multiplică de multe ori efectele până când aceasta devine de nesuportat sau, dimpotrivă, reușește să o calmeze până la dispariţia completă.

Potrivit oamenilor de știință, durerea ar stimula individul să îndeplinească acte de „luptă sau fugi” pentru a se proteja. “Somatizarea se transformă astfel într-o formă de supraviețuire a individului, însă uneori relația cu simptomul devine atât de puternică încât persoana nu mai scapă de el (simptomul devine parte integrantă în viața individului).

Din punct de vedere psihologic, există cu siguranță un beneficiu secundar al simptomelor în somatizare. În somatizare toate senzatiile de durere, suferință și disconfort sunt traduse și trăite direct în corp. Marele avantaj este că putem asculta ce ne spune corpul despre propria bunăstare, prin semnalele de alarmă trase, si putem lua din timp măsuri care sa ne readuca echilibrul”, declară Angela Nuțu.

4 strategii eficiente pentru menţinerea sănătăţii

 1. Reprimarea emoțiilor îți poate îmbolnăvi corpul. Practică sinceritatea emoțională în fiecare zi. Fii asertiv dar nu uita că a stabili limite cu privire la ceea ce tolerezi și ceea ce nu, face parte din sănătatea ta emoțională;

2. Rezervă cel puțin o oră în fiecare zi doar pentru tine însuți. Fă o prioritate din propria ta persoană, oferă-ți timp de reflecție și interiorizare;

3. Practică tehnici de gestionare a stresului și de relaxare. Exercițiile de respirație, meditația și yoga s-au dovedit a fi extraordinar de benefice pentru diminuarea stresului și anxietății;

4. Fii cât mai activ. Este deja foarte recunoscut faptul că efortul fizic are un efect calmant asupra stării interioare.