De ce amețești când te ridici din pat

De ce amețești când te ridici din pat. Ameteala, indeosebi dimineata, atunci cand te ridici brusc din pat, este specifica femeilor. Uneori nu constituie un motiv de ingrijorare, alteori este semnalul unei boli, care poate fi chiar si grava.

Starea de virtej, specifica momentului cand se schimba pozitia corpului de la culcat la pozitia „in picioare”, provine, in general, de la o situatie denumita hipotensiune arteriala ortostatica, potrivit Infoniac.

Un studiu elaborat de cercetatorii Universitatii din Carolina de Sud, SUA, a aratat ca hipotensiunea arteriala ortostatica poate fi uneori asociata cu o insuficienta cardiaca, a carei evolutie trebuie evaluata la medic.

De ce amețești când te ridici din pat

In general, hipotensiunea arteriala ortostatica se instaleaza atunci cand scade tensiunea arteriala. La trecerea din pozitia culcat la pozitia ortostatica (in picioare), inima accelereaza pulsul, de obicei cu 10 batai pe minut. Accelerarea pulsului se asociaza cu o ingustare a vaselor care duc sangele la creier.

Iata cateva cauze ale hipotensiunii ortostatice:

1. Sarcina – in primele 24 saptamani de sarcina, presiunea sistolica scade cu 10 mm Hg, iar cea diastolica cu 10 -15 mm Hg.

2. Unele medicamente – unele diuretice, antihipertensive, beta-blocantii, antidepresive triciclice; sildenafil (Viagra) in special in asociere cu nitroglicerina; narcoticele si alcoolul pot cauza hipotensiune ortostatica.

3. Boli cardiace – bradicardia (frecventa cardiaca scazuta), insuficienta cardiaca, infarctul miocardic si tulburarile de functionare ale valvelor cardiace. Hipotensiunea arteriala ortostatica poate fi si un semn precoce pentru o viitoare aterosceroza, care ingreuneaza functionarea inimii si chiar poate duce la un stop cardiac. Ca urmare, ea este semnalul unui posibil pericol, dar asta in situatia cand fenomenul se repeta sistematic si, mai ales, cand este asociat si cu o stare generala de rau.

4. Tulburari hormonale – hipotiroidism sau hipertiroidism, boala Addison (insuficienta suprarenaliana lenta), hipoglicemie (nivel scazut de glucoza in sange) si, in unele cazuri, diabet.

5. Deshidratare – febra, varsaturile, diareea severa, excesul de diuretice sau de exercitii fizice pot duce la deshidratare. Aceasta poate cauza slabiciune, ameteli si oboseala. O complicatie potential fatala a deshidratarii este socul hipovolemic – diminuarea volumului sanguin circulant cauzeaza o scadere brusca a tensiunii arteriale si corespunde reducerii cantitatii de oxigen ce ajunge la tesuturi. In absenta unui tratament, socul hipovolemic poate provoca moartea in cateva minute sau ore.

6. Hemoragia – o pierdere importanta de sange, cauzata de un traumatism sau de o hemoragie interna reduce cantitatea de sange din organism, ducand la scaderea importanta a tensiunii arteriale.

7. Septicemia (infectia generalizata) – deseori, infectiile pulmonare sau urinare reprezinta cauza septicemiei, care poate duce la o scadere potential fatala a tensiunii arteriale, numite soc septic.

8. Reactie alergica – socul anafilactic este o reactie alergica potential fatala ce survine la persoanele cu alergie la unele medicamente (penicilina), alimente (alune) sau la intepaturile unor insecte (albine sau viespi). Socul anafilactic se caracterizeaza prin tulburari respiratorii, urticarie, prurit, inflamarea limbii si scaderea tensiunii arteriale.

9. Deficientele nutritionale – lipsa vitaminei B 12 si a acidului folic poate cauza anemie, care la randul sau, este o posibila cauza de hipotensiune arteriala.