„De unde știu dacă ficatul meu este nesănătos?” Semne de avertizare la care trebuie să fiți atenți

Ziua Mondială a Ficatului este sărbătorită în aprilie pentru a crea conștientizarea ficatului și a sănătății acestuia. În 2021, India a devenit prima țară care a inclus boala ficatului gras nealcoolic (NAFLD) în programul său național de prevenire și control al cancerului, diabetului, cardiovascular boli și accident vascular cerebral.

Ficatul este unul dintre cele mai mari organe ale corpului și are dimensiunea unei mingi de fotbal. Rolul principal al ficatului este de a scăpa de toxinele din organism. De asemenea, ajută la digestie.

Bolile de ficat provoacă 2 milioane de decese în întreaga lume

Bolile hepatice cronice, incluzând patologia hepatică alcool-indusă, hepatitele cronice virale (B și C), hepatopatiile autoimune și metabolice, reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la nivel global. Îngrijirea bolnavilor cu aceste patologii antrenează resurse importante din sistemele sanitare, însă eforturi considerabile au fost realizate în ultimele decenii în vederea optimizării diagnosticului, tratamentului și urmăririi bolilor hepatice cronice.

Pandemia generată de infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) a pus o presiune suplimentară fără precedent pe sistemele medicale la nivel global, în special în ceea ce privește resursa umană și infrastructura unităților sanitare.

Ficatul, organ cu rol central în asigurarea homeostaziei organismului, a avut și el de suferit în contextul pandemiei COVID-19: pe de o parte prin prisma afectării hepatice în contextul infecției SARS-CoV-2, pe de alta parte privind obstacolele în îngrijirea pacienților cu boli hepatice cronice.

Care sunt bolile hepatice comune?

Boala ficatului gras nonalcoolic (NAFLD): Aceasta este cea mai frecventă boală hepatică la nivel mondial și este asociată cu obezitatea și sindromul metabolic. NAFLD se caracterizează prin acumularea de grăsime în exces în ficat, care poate duce la inflamație, fibroză și eventual ciroză. NAFLD poate evolua spre steatohepatită nealcoolică (NASH), o formă mai severă a bolii, care este asociată cu creșterea morbidității și mortalității hepatice.

Boala alcoolică a ficatului (ALD): Aceasta este cauzată de consumul excesiv de alcool și este o cauză majoră a bolilor hepatice în lumea occidentală. ALD poate varia de la ficatul gras la hepatita alcoolică, o afecțiune care poate pune viața în pericol, caracterizată prin inflamație și necroză a celulelor hepatice. Consumul cronic de alcool poate duce, de asemenea, la ciroză, o afecțiune în care ficatul este deteriorat permanent și cicatrici.

Hepatita virală: Hepatitele B și C sunt cele mai frecvente forme de hepatită virală și sunt responsabile pentru o proporție semnificativă a bolilor hepatice la nivel mondial. Acești virusuri pot provoca inflamația acută sau cronică a ficatului, care poate duce la ciroză și cancer hepatic. Hepatitele B și C se transmit prin contactul cu sângele sau fluidele corporale infectate și pot fi prevenite prin vaccinare (în cazul hepatitei B) sau prin evitarea comportamentelor riscante precum împărțirea acelor sau întreținerea sexului neprotejat.

Ciroza: Aceasta este o etapă târzie a bolii hepatice în care ficatul este plin de cicatrici și nu mai poate funcționa corect. Ciroza poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv abuzul de alcool, hepatita virală cronică și NAFLD/NASH. Pacienții cu ciroză prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații precum ascită, encefalopatie hepatică și carcinom hepatocelular.

Carcinom hepatocelular (HCC): Acesta este cel mai frecvent tip de cancer hepatic primar și este de obicei asociat cu boli hepatice cronice, cum ar fi hepatita virală, ciroza sau NAFLD/NASH. HCC este adesea asimptomatic în stadiile incipiente și poate fi dificil de detectat. Opțiunile de tratament pentru HCC depind de stadiul bolii și pot include intervenții chirurgicale, transplant de ficat, chimioterapie sau radioterapie.

Boala hepatică autoimună: Acesta este un grup de boli hepatice în care sistemul imunitar al corpului atacă celulele hepatice, ducând la inflamație și leziuni. Exemplele includ hepatita autoimună, colangita biliară primară și colangita sclerozantă primară. Aceste boli pot provoca leziuni hepatice cronice și ciroză dacă nu sunt tratate.

Hemocromatoza: Aceasta este o afecțiune genetică în care organismul absoarbe prea mult fier din dietă, ceea ce duce la supraîncărcare cu fier în ficat și alte organe. În timp, acest lucru poate provoca leziuni hepatice, ciroză și cancer hepatic. Hemocromatoza poate fi tratată prin eliminarea regulată a excesului de fier din organism prin flebotomie (sângerare).

Care sunt semnele de avertizare  care ar trebui să te trimită la medic?

Semnele de avertizare pentru care trebuie să mergeți la medic sunt:

• Icter: Îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter) este un semn de avertizare al bolii hepatice și ar trebui să solicite asistență medicală imediată.
• Dureri abdominale: dureri abdominale severe sau persistente, în special în partea dreaptă sus, poate indica o boală hepatică și ar trebui evaluată de un furnizor de asistență medicală.
• Umflare: Umflarea sau acumularea de lichid la nivelul picioarelor, gleznelor sau abdomenului poate indica o boală hepatică și trebuie evaluată de un furnizor de asistență medicală.
• Oboseală: Oboseală cronică sau slăbiciunea care nu este ameliorată prin odihnă sau somn poate fi un semn de boală hepatică și ar trebui evaluată de un furnizor de servicii medicale.
• Pierderea poftei de mâncare: o scădere semnificativă a apetitului sau pierderea neintenționată în greutate poate fi un semn de avertizare al bolii hepatice și ar trebui să fie evaluat de un furnizor de asistență medicală.
• Modificări ale obiceiurilor intestinale: modificări ale obiceiurilor intestinale, cum ar fi diareea, constipația sau scaunele palide sau de culoare argilă, pot fi un semn de boală hepatică și trebuie evaluate de un furnizor de asistență medicală.
• Mâncărime: mâncărime persistentă (prurit) care nu este ameliorat prin tratamente fără prescripție medicală poate fi un semn de boală hepatică și ar trebui evaluat de un furnizor de asistență medicală.
• Modificări mentale: confuzia, pierderea memoriei sau modificările personalității pot fi un semn de boală hepatică și ar trebui să fie evaluat de un furnizor de asistență medicală.

Este important de reținut că aceste simptome pot fi cauzate și de alte afecțiuni, așa că este important să consultați un furnizor de asistență medicală pentru un diagnostic adecvat.

În plus, este posibil ca unele persoane cu boală hepatică să nu prezinte niciun simptom până când boala a progresat, așa că pot fi recomandate controale regulate și teste ale funcției hepatice pentru cei cu risc.