Descoperire revoluţionară pentru tratarea bolii Parkinson

Cercetătorii spanioli au descoperit unde, cum şi când se declanşează un mecanism molecular responsabil de declanşarea bolii Parkinson. Potrivit unui nou studiu, această descoperire ar permite dezvoltarea unor strategii care să-l inactiveze, pentru a preveni apariţia acestei maladii.

Echipa de la Universitatea din Barcelona (UAB) a identificat o regiune în agregatele timpurii ale proteinei alfa-sinucleină care poate fi ţintită pentru a preveni transformarea acesteia în fibrile amiloide toxice care se acumulează în creierul persoanelor care suferă de boala Parkinson.

Descoperirea a fost publicată recent în Journal of the American Chemical Society – JACS, într-un studiu care face progrese în înţelegerea proprietăţilor structurale ale acestor agregate iniţiale, sau oligomeri, şi deschide calea spre dezvoltarea de noi strategii terapeutice pentru inactivarea lor.

Semn distinctiv al bolii Parkinson

Agregarea alfa-sinucleinei este un semn distinctiv al bolii Parkinson, fiind un proces dinamic în care proteina se autoasamblează pentru a forma oligomeri care, în cele din urmă, dezvoltă fibrile amiloide toxice, care se acumulează în creierul pacientului.

Oligomerii de alfa-sinucleină joacă un rol-cheie în dezvoltarea şi progresia bolii Parkinson şi, prin urmare, sunt ţinte terapeutice şi de diagnosticare promiţătoare, în special în stadiile incipiente ale acestei maladii, însă natura lor tranzitorie şi extrem de dinamică limitează studiul structurii lor şi împiedică dezvoltarea de terapii care să le blocheze.

„Am identificat secvenţa structurii care este esenţială pentru conversia oligomerilor în fibrile, deschizând astfel un nou domeniu de explorare în proiectarea moleculelor care au ca ţintă oligomerii. Prin valorificarea acestei regiuni, putem dezvolta noi molecule care să imite proprietăţile PSMα3 cu o afinitate şi o eficacitate mult mai mari”, a explicat Salvador Ventura, coordonator al studiului, potrivit News.ro.

„Această regiune este o ţintă terapeutică ideală, deoarece este recunoscută de peptide doar atunci când face parte din oligomeri; acest lucru ne permite să ţintim agregatele fără a afecta forma monomerică funcţională a alfa-sinucleinei, care este necesară pentru buna funcţionare a creierului”, a mai spus omul de ştiinţă spaniol.

Mutaţii genetice moştenite

Studiul este relevant şi pentru aprofundarea mecanismelor moleculare care stau la baza bolii Parkinson ereditare.

Această variantă, care afectează de obicei persoanele de vârstă mai tânără, este frecvent asociată cu mutaţii situate în regiunea P2 a alfa-sinucleinei, cum ar fi mutaţia G51D, care produce una dintre cele mai agresive forme ale bolii Parkinson.

„Descoperirea noastră ar putea duce la dezvoltarea unor peptide specifice care pot viza aceste forme mutante de alfa-sinucleină şi, prin urmare, la o abordare terapeutică personalizată pentru cei care suferă de boala Parkinson ereditară. Lucrăm deja la dezvoltarea acestor molecule”, au subliniat cercetătorii spanioli.