Durerea și dificultatea la înghițire, semne ale disfuncției esofagiene

Disfuncția esofagiană este o afecțiune care poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, afectându-le capacitatea de a mânca și de a se bucura de alimentele preferate. Univ. Prof. Dr. Sebastian Schoppmann, specialist în chirurgie oncologică la WPK, a explicat, pentru Doctorul Zilei, care sunt cauzele, simptomele, diagnosticul și opțiunile de tratament disponibile.

Potrivit profesorului Schoppmann, cauzele disfuncției esofagului sunt variate și complexe, cu potențial de impact asupra sănătății esofagului și a funcționării acestuia. Acestea pot fi împărțite în trei categorii principale: cauze genetice, inflamatorii și cauze dobândite prin stilul de viață.

• Cauze genetice: În prima categorie, cea a cauzelor genetice, intră afecțiuni rare, cum ar fi acalazia. Acalazia este o boală rară, dar notorie, care afectează musculatura esofagiană. Această afecțiune este caracterizată prin incapacitatea esofagului de a se relaxa și de a permite trecerea alimentelor în stomac. Acalazia poate determina o obstrucție a fluxului alimentar, conducând la disfagie (dificultate în înghițire) și la regurgitarea alimentelor. Cu toate că este o afecțiune genetică, simptomele acesteia pot deveni evidente în timpul vieții unui individ și pot necesita tratament medical pentru a ameliora simptomele și pentru a evita complicațiile.
• Cauze inflamatorii: Al doilea grup de cauze este reprezentat de afecțiuni inflamatorii care pot afecta esofagul. Una dintre cele mai cunoscute astfel de afecțiuni este esofagita, care poate fi cauzată de refluxul gastroesofagian (GERD) sau de infecții. Inflamația esofagiană poate provoca simptome precum disfagie, arsuri la stomac și durere toracică. Tratamentul constă în abordarea cauzei subiacente și administrarea de medicamente antiinflamatorii sau antiacide pentru a reduce inflamația și a ameliora simptomele.
• Cauze dobândite prin stilul de viață: A treia categorie de cauze implică factori dobândiți prin stilul de viață. Printre aceștia, refluxul gastroesofagian netratat ocupă un loc important. Refluxul gastric, care constă în refluxul sucului gastric în esofag, poate provoca daune treptate esofagului, determinând tulburări de motilitate esofagiană. Aceste tulburări pot persista ani de zile și pot contribui la disfuncția esofagului. Modificările în dietă și stilul de viață, precum evitarea alimentelor acide sau grase, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool, pot contribui la ameliorarea simptomelor asociate refluxului gastroesofagian și la menținerea sănătății esofagului.

Simptomele și efectele asupra deglutiției

Simptomele asociate disfuncției esofagiene pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților și pot oferi indicii importante cu privire la gravitatea problemei. Printre cele mai frecvente și notabile simptome se numără:

1. Disfagia (dificultatea în înghițire): Acest simptom este unul dintre cele mai caracteristice ale disfuncției esofagului. Pacienții pot descrie senzația de blocare sau de oprire a alimentelor în timp ce încearcă să le înghită. Disfagia poate fi experimentată atunci când alimentele se mișcă de la gât în jos spre stomac și poate provoca o experiență neplăcută și stânjenitoare. În cazurile severe, disfagia poate face ca pacientul să evite alimentele solide sau să se bazeze pe alimente pur lichide, ceea ce poate duce la deficiențe nutritive și pierdere în greutate.

2. Odinofagia (durere în timpul înghițirii): Acest simptom este adesea însoțitor al disfagiei. Odinofagia presupune senzații dureroase sau de arsură în gât și esofag în timpul înghițirii. Această durere poate varia de la ușoară la severă și poate afecta capacitatea pacientului de a consuma alimente și lichide în mod normal. Odinofagia poate contribui și ea la scăderea apetitului alimentar și la evitarea consumului de alimente solide, crescând astfel riscul de subnutriție.

3. Pierdere în greutate: Disfuncția esofagului, în special atunci când este însoțită de disfagie și odinofagie, poate duce la o scădere semnificativă în greutate. Pacienții pot avea dificultăți în a mânca suficiente calorii și nutrienți din cauza simptomelor, ceea ce poate conduce la pierderea în greutate involuntară. Pierderea în greutate neintenționată este întotdeauna o preocupare medicală și poate indica o problemă gravă de sănătate. Aceasta poate pune în pericol starea generală de sănătate a pacienților, slăbind sistemul lor imunitar și afectând capacitatea organismului de a face față altor afecțiuni.

Diagnosticul disfuncției esofagiene

”Cele două metode principale de diagnosticare a disfuncției esofagului sunt cinematografia video a deglutiției și manometria de înaltă rezoluție. Aceste investigații ajută medicii să obțină o imagine precisă a modului în care esofagul funcționează și să identifice eventualele anomalii,” a precizat prof. dr. Schoppmann.

Când vine vorba de tratamentul disfuncției esofagului, profesorul Schoppmann subliniază necesitatea unei abordări personalizate pentru fiecare pacient. Opțiunile pot varia de la terapia medicamentoasă la procedurile endoscopice și tehnici chirurgicale minim invazive. Cu toate acestea, este important să se țină cont de riscurile potențiale asociate cu oricare dintre aceste tratamente și să se facă o evaluare atentă a beneficiilor și riscurilor înainte de a decide asupra unui plan de tratament.

Modificări ale stilului de viață și dietei

În ceea ce privește modificările în stilul de viață sau dietă pentru pacienții cu disfuncție esofagiană, medicul a precizat că acestea pot aduce ameliorări semnificative ale simptomelor, în special în cazul refluxului gastroesofagian (GERD). Aceste modificări pot include evitarea alimentelor care declanșează simptomele, menținerea unui nivel sănătos de greutate și reducerea consumului de alcool și nicotină.

Profesorul Schoppmann reiterează că este important să avem în vedere că, în ciuda eforturilor noastre de a menține un stil de viață sănătos, unele cauze ale disfuncției esofagului pot fi mai dificil de prevenit sau evitat.