Leacul zilei de Lidia Fecioru: acest ceai previne parodontoza, ajută ficatul și contribuie la sănătatea inimii.

Atunci când ne confruntăm cu o problemă de sănătate cei mai mulți dintre noi aruncăm o privire la alimentele naturale din cămară, care i-au ajutat și pe strămoșii nostrii. În primă fază cu toții ne gândim la ceapă, usuturoi, varză, dar mai puțin la cartofi – ba chiar la floarea cartofului. Bulbii galbeni, roz sau violacei au, şi ei, putere terapeutică, datorită celor 32 de microelemente pe care le conţin, între care la loc de frunte se află potasiul.

Mai conţin vitamina C, glucoză, zaharoză şi amidon – „medicamentul” ulcerului duodenal.

În procesul de evoluţie, plantele şi-au format un sis­tem puternic de apărare împotriva duşmanilor: in­secte, şoareci, omizi, bacterii şi viruşi. Un adevărat armament chimic, sub formă de alcaloizi, se află în frun­ze, flori sau în seminţe. Or, dacă alcaloizii ajută plantele în lupta cu bolile, e logic ca ei să lupte şi cu agenţii patogeni ai omului.

Cercetătorii au obţinut din plante mai mult de 10 mii de alcaloizi, printre care şi solanina, prezentă în cartofi, roşii, vinete şi în multe alte plante. În doze mici, chiar homeopatice, solanina (altfel toxică) are calităţi terapeutice cu un spectru larg de acţiune şi cu rezultate sigure.

Încă din anul 1965, savanţii ruşi din domeniul farmacologic au verificat reţetele populare cu flori de cartofi şi au confirmat că ele reprezintă unul din cele mai eficiente remedii pentru procesele inflamatorii şi îmbu­nătăţirea tonusu­lui cardiac, tratarea ulcerului stomacal şi a suferinţelor ficatului. Ele întăresc şi vasele sangvine şi capilare, sunt un remediu bun pentru diminuarea durerilor, au capacităţi de întinerire a organis­mului.

Dacă respectaţi cu stricteţe dozele, vă urmăriţi atent reacţiile organismului şi cereţi sfaturile unui specialist, tratamentele cu flori de cartofi pot deveni un aliat de folos.

„Se apropie înflorirea florilor de cartofi, aşa că voi da un leac cu această ocazie. Cu ajutorul florilor de cartofi, se face un ceai dintr-o lingură de plante.

E bine ca floarea să fie verde, astfel încât să nu-şi piardă din proprietăţi.

Se pune o lingură de plantă la 250 de ml de apă fierbinte. Se face infuzie. Se păstrează într-un termos pentru trei, chiar patru ore. Se strecoară şi se poate amestecă 1:1.

La 250 ml de ceai, punem 100 ml de alcool, ca să se păstreze pentru timp îndelungat, dar nu mai mult de 14 zile. Este foarte bună atunci când ne lovim sau avem întinderi musculare sau ne dor articulaţiile.

Se poate folosi în parodontoză. Se poată face gargară. Se începe de la o lingură pe zi. Dacă avem senzaţie de vomă, bem doar o linguriţă pe zi. Dacă nu avem nicio problemă, atunci bem şi seara înainte de masă. E bine să începem cu o linguriţă de ceai pe zi.

Dacă facem doar cu alcool, se pune 100 g plante şi 250 ml alcool. Se păstrează la întuneric 10 zile şi apoi se strecoară. Se începe de la 2, până la 10 picături pe zi. Picăturile se pun în apă.

Se poate pune şi la călcâie. Acea piele moartă de pe călcâie se va curăţa. Tratamentul îl facem doar 14 zile. Îl putem repeta abia peste 2, 3 luni.

Este foarte bună pentru căile respiratorii, dar şi pentru ulcerul duodenal. Este destul de puternică, de aceea, nu se face prea concentrată.

În ceea ce priveşte contraindicaţiile, nu au voie să consume copiii până în vârsta de 12 ani, femeile însărcinate sau cei cu angină purulentă”, a spus Lidia Fecioru în cadrul rubricii Leacul zilei din emisiunea Adevăruri ascunse.