Lumina Sfântă de la Ierusalim, focul care nu arde pielea. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creștină

Lumina Sfântă de la Ierusalim, focul care nu arde pielea. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creștină.

În România, tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009. În acest an, Sfânta Lumină va fi adusă în seara zilei de sâmbătă, 23 aprilie 2022, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte potrivit unui comunicat al Patriarhiei.

Ca întotdeauna, lumina Sfântă va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Otopeni. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii.

În aceeași seară, în intervalul orar 19.30 – 20.30, va avea loc pe Colina Bucuriei procesiunea primirii Sfintei Lumini de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Catedrala Patriarhală.

Lumina de Paște, semnificație

Lumina de Paște sau Lumina Sfântă de la Ierusalim este cunoscută de către majoritatea creștinilor. Ritualul din sâmbăta dinaintea Paştelui presupune că Patriarhul Ortodox al Ierusalimului intră în Sfântul Mormânt, unde apare focul sfânt care aprinde vata întinsă pe lespede. Înainte de a intra, însă, este percheziţionat pentru a nu avea chibrituri asupra lui cu care să aprindă focul.

Patriarhul adună vata cu mâna, o pune în două cupe de aur cu găuri iese în Capela Îngerului, prima încăpere din Sfântul Mormânt. Aici sunt aprinse două buchete a câte 33 de lumânări. În cadrul ceremoniei, Patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfântul Mormânt alături de un sobor de ierarhi şi de preoţi. După procesiune, Patriarhul intră cu 33 de lumânări în Sfântul Mormânt, unde se crede că Lumina Sfântă coboară şi le aprinde.

La miezul nopţii, creştinii cântă împreună cu preoţii „Hristos a Înviat!”. Slujba de Înviere se încheie dimineaţa, dar cei mai mulţi dintre creştini pleacă după ce au luat Lumina Sfântă. Deoarece gestul simbolizează lumina care ne luminează pe noi şi spaţiul în care trăim. Lumânarea de la Înviere se ţine în casă şi se aprinde la nevoie, când creştinul se roagă pentru ceva special, pentru diferite trebuinţe.

Evenimentul este considerat de către adepţii creştinismului ca fiind cel mai vechi miracol atestat anual, de aceea credincioşii trebuie să ştie de ce se ia lumină de Paşte.

Miracolul focului care nu arde pielea

Aprinderea Luminii Sfinte în ajunul Învierii Domnului a împărțit lumea în două: în cei care susțin că totul este o farsă și în cei care cred cu putere că Lumina Sfântă se coboară din Ceruri în Mormântul Sfânt.

Sfânta Lumină de Paşte se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, existând credinţa că focul se coboară din cer şi aprinde lumânările. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106.

Focul Sfânt nu arde în primele 33 de minute după ce s-a coborât de la Ceruri. Există numeroase dovezi video cu credincioşii care îşi trec mâinile prin flacăra care nu le arde pielea.

În sâmbăta dinaintea Învierii, după slujba Prohodului, toate luminile şi candelele din Sfântul Mormânt şi din toată biserica se sting, se aşază vată curată pe piatra de deasupra Sfântului Mormânt, apoi se pecetluieşte uşa mormântului în faţa clerului şi a credincioşilor adunaţi acolo cu două panglici de pânză albă, cu peceţi din ceară la capete, aşezate încrucişat.

Poliţiştii israelieni asigură paza Sfântului Mormânt pentru ca nimeni să nu se mai poată apropia de uşa închisă.

În timpul procesiunii, Patriarhul este îmbrăcat numai în stihar, veşmânt care simbolizează giulgiurile cu care Iisus a fost înfăşurat în groapă. Apoi, acesta intră în paraclisul Sfântului Mormânt, în timp ce un diacon ţine un potir de aur şi aşteaptă la uşă.

La mormânt, patriarhul îngenunchează stând cu capul plecat pe Sfânta Piatră şi rosteşte o rugăciune. Unii pelerini spun că, aşteptând să vină lumina, deasupra pietrei Sfântului Mormânt se simte o adiere uşoară. Apoi, adierea dispare şi pe piatră încep să apară stropi de lumină albă-albăstruie, pe care patriarhul Ierusalimului „îi adună cu mâinile şi îi aşază în vasul de aur„. Luând două buchete de lumânări, patriarhul le aprinde, din vas, şi rosteşte celebrul îndemn: „Veniţi de primiţi Lumina!”.

Orașul din România unde ajunge prima dată lumina de la Ierusalim

Lumina Sfântă va fi adusă de Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului cu un avion. Ceremonia va începe din largul mării pentru că preotul va fi pe o ambarcațiune care va acosta în Portul Tomis, ulterior va pleca spre Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel” din Constanţa.

Patriarhul Ierusalimului și alți preoți, diaconi și pelerini pornesc de la Patriarhie către Biserica Sfântului Mormânt. Ei se plimbă de trei ori în jurul Mormântului, mai apoi intră în interior.

Patriarhul citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, ulterior se dezbracă de hainele arhiereşti, rămânând doar în stihar alb și intrând singur în Sfântul Mormânt.