Prof. dr. Vlad Ciurea, despre miracole. „Nu putem ști unde se termină viața și unde începe …”

Prof. dr. Vlad Ciurea, despre miracole. „Nu putem ști unde se termină viața și unde începe …”

Reputatul profesor dr. Vlad Ciurea este de părere că fără Dumnezeu, omul nu este împlinit. Acesta a povestit că se oprește uneori din operație, pentru a se ruga.

Vlad Ciurea: „Creierul nu doare. Țipă. Iar țipătul, în primul rând, este epilepsie”

„În momente grele sfătuiesc pe toată lumea și mi s-a întâmplat acest lucru. Și-am oprit și-am zis și colaboratorilor mei. Și un colaborator mai tânăr m-a întrebat „Și-acum ce facem? De ce nu continuăm?” „Acuma ne rugăm la Dumnzeu să meargă bine!” Sunt momente foarte grele, nu este o glumă.

În creier nu poți să pui pense ca să oprești hemoragia. Oriunde în organism desfaci, poți să pui. Ei, în creier nu poți să pui pense. Ai niște electrocoagulări în care poți să oprești vasele. Dar câte vase din creier poți să coagulezi? Orice pas pe care-l faci în creierul uman este un pericol.

Creierul nu doare. Țipă. Iar țipătul, în primul rând, este epilepsie. Deci după chirurgie greșită sau agresivă poate să apară epilepsia. Deci trebuie să-ți controlezi fiecare gest. De asta am și spus, mai bine să ne oprim, să ne odihnim un pic, ne rugăm la Dumnezeu și continuăm.

Și, în general, am observat că mulți chirurgi, chiar și tineri, înainte de a intra în slaa de operație își fac cruce. Nu i-am îndemnat cu nimica. Spontan. „Să ne ajute Dumnezeu, pe mine și pe pacient!” Foarte interesantă fraza. Trebuie să gândim la divinitate, care să ne ajute în acele momente”, a declarat neurochirurgul Vlad Ciurea în emisiunea „Realitatea Spirituală”.

Prof. dr. Vlad Ciurea, despre miracole: „Niciodată nu putem opri aparatele din jurul unui pacient doar pentru că l-am declarat noi … mort”

Recent, neurochirurgul Ciurea a povestit despre un caz impresionant, un adevărat miracol. O româncă aflată în moarte clinică în Ankara a revenit la viață, după ce doctorii turci, din respect pentru Maica Domnului, nu au oprit aparatele care o țineau în viață.

Vedeți, sunt întrebat des despre un subiect de interes: ce se întâmplă cu pacienții când sunt în moarte clinică? Ce văd, ce povestesc?

Ei bine, le-am povestit și lor despre această doamnă care se afla în Ankara. Și au hotărât medicii că e în moarte clinică și trebuie oprite aparatele. Dar au zis s-o mai țină 24 de ore, pentru că era sărbătoarea Sfintei Maria. „Nu ne putem permite, la așa importantă zi în credința ortodoxă, în România – pacienta fiind turistă româncă – să oprim aparatele tocmai de Sfânta Maria. Și nu le-au oprit.

Și a doua zi doamna a început să se miște. A dat semne de viață.

Ce se întâmplă exact în creierul nostru în acele momente, nu știm. Am auzit cu toții de miracole, de persoane care și-au revenit. Este adevărat.