SANATATEA din bucate. Nici nu te-ai fi gândit, însă poţi încerca să faci un borş de fasole şi aşa

SANATATEA din bucate nu o câştigăm dacă ne găsim scuze… Nu avem timp, nu avem bani, nici idei nu avem… Cum să avem, aşa, sănătate?

Când ne-am gândit ultima oară la cât de nutritivă este mâncarea pe care o consumăm. Vrem să ştim că e gustoasă… Şi mai vrem să nu stăm prea mult timp în bucătorie, spre deloc dacă s-ar putea.

Încercând un exerciţiu de imaginaţie, cu greu vom vedea un sfânt care înfulecă un hamburger.

Îndemnul Sfântul Paisie Aghioritul era să ne simplificăm viața. Dar asta înseamnă să ne despovărăm de grija mâncării, nu  să  ne moleşim de la multă mâcare  de-a gata. Şi, mai ales, aşa, uşori, să ne îndreptăm toate puterile către Cer.

Noi ce facem? În primul rând, multe greşeli elementare.

Ignorăm beneficii legumelor crude şi le distrugem prin tratarea lor termică. Cînd alimentele sînt preparate la temperaturi mai mari de 48 de grade Celsius, timp de aproximativ 20 de minute, se distrug toate enzimele, explică dr Gillian McKeith în cartea sa, “Hrană vie pentru sănătate”.

Poate nici nu te-ai gândit, însă poţi încerca, de exemplu, să faci un borş de fasole, dar legumele să le adaugi la sfârşit, crude. Iar hricşa, să ştii, nici nu se fierbe, se lasă doar la înmuiat 5-6 ore, apoi se pasează şi se condimentează după preferinţă.

Salata de sfeclă crudă este nu numai foarte sănătoasă, dar şi gustoasă.

Puţin ştiu, de asemenea, că broccoli, conopida, ca şi varza, se pot consuma crude. Poate vi se pare ciudat, însă la fel pot fi consumate şi spanacul, dovleceii şi chiar ciupercile.

Evitaţi pe cât posibil tot ce nu este natural. Rafinate, aditivate, alimentele devin nocive, nesănătoase pentru organism.

Mesele simple sunt cheia, opusul lor împovărează sistemul digestiv, iar pe termen lung ne îmbolnăvesc.

Bine ar fi, de asemenea, să adăugăm uleiul, untul, smântâna după ce mâncarea s-a răcorit.

Evitaţi prăjelile şi învăţaţi să folosiţi în salate şi nu numai seminţele – de floarea soarelui, susan, in alune, fistic, dar şi nuci. Măcinate şi consumate în cantităţi mici, căci îngraşă, vor dar savoare salatelor şi vor aduce un aport nutritiv nepreţuit organismului.

Şi mai facem o greşeală. Combinăm alimentele la întîmplare. Nu este bine, de pidă, să consumăm, la aceeaşi masă, spun nutriţioniştii, şi carne, şi ouă, şi brânză etc. Deci Nu mai multe mâncăruri proteice la aceeaşi masă!

Atenţie şi la fructe! Nu le vom combina cu legumele, pentru că, în stomac, glucoza din legume cu fructoza din fructe produc fermentație, adică aciditate, gaze, deci disconfort.

Care sunt atunci combinațiile sănătoase?

Dr. Gheorghe Mencinicopschi spune că sunt complementare, deci bune de consumat împreună, leguminoasele (fasole, soia, năut, mazăre, linte) cu amidonoasele (făină, pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb). Împreună, valoarea biologică a proteinelor creşte, spune acesta.

Absolut nesănătoase sunt însă combinaţiile de orez cu pește ori cartofii cu carne puntru că nu pot fi digerate.
Pentru a digera un aliment cu conținut mare de amidon (cartofi, pâine, orez, făină, paste făinoase), stomacul ajustează sucul gastric, făcându-l mai alcalin, în timp ce pentru a digera proteine (carne, ouă, lactate), stomacul are nevoie de suc gastric acid. 

Prin urmare cele două (acid+alcalin) se neutralizează. Mâncarea astfel combinată stagnează în stomac, pentru că nu este digeratăintră intr-o stare de putrefacție și apoi este evacuată.

Boală curată!