Simți mirosul de ceapă sau de scorțișoară? Dacă NU, poți să faci Parkinson

Boala Parkinson poate fi diagnosticată cu un test de miros cu 10 ani înainte de apariția simptomelor. Când vine vorba de cele cinci simțuri ale noastre, mirosul e de obicei la coada clasamentului, dacă nu intrăm în contact cu ceva deosebit de neplăcut.

Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că acest simț subapreciat ar putea fi folosit pentru a ajuta la identificarea bolii Parkinson. Identificarea poate fi făcută cu până la 10 ani înainte de apariția simptomelor clasice ale bolii,precum tremurul și rigiditatea.

Simți mirosul de benzină sau scorțișoară? Dacă NU, poți să faci Parkinson

Într-un studiu publicat în Neurology, cercetătorii au spus că au conceput un test care ar putea ajuta la măsurarea simțului mirosului cuiva, care ar putea duce apoi la un diagnostic și un tratament mai devreme.

În teste, ei au descoperit că legătura dintre mirosul slab și boala Parkinson era mai mare și la bărbați, deși nu știu de ce. Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă a creierului fără tratament și, de asemenea, nu se știe ce o cauzează.

„Studiile anterioare au arătat predicția bolii Parkinson la aproximativ patru până la cinci ani după efectuarea testului de miros. Studiul nostru arată că acest test ar putea fi capabil să informeze riscul mult mai devreme”, a declarat autorul studiului Honglei Chen presei.

Pentru cercetare, echipa a analizat 2.462 de persoane cu o vârstă medie de 75 de ani care au făcut un test de zgârietură și adulmecare, unde li s-a cerut să identifice mirosurile comune precum lămâie, benzină, ceapă și scorțișoară, a raportat Healthline.

Voluntarii au fost apoi urmăriți în medie 10 ani. Pe parcursul deceniului, persoanele care au avut rezultate slabe la testul mirosului au avut mai multe șanse să fi dezvoltat boala Parkinson decât cei cu un simț al mirosului bun sau mediu.

Această corelație părea să fie cea mai puternică pentru bărbații albi în comparație cu bărbații de culoare.

Simptomele bolii

Aceste rezultate au rămas chiar și după ce echipa a luat în considerare alți factori care pot crește riscul, cum ar fi:

• fumatul,
• consumul de cafea
• antecedentele de răni grave la cap.

Trebuie amintit că, deși nu există un remediu pentru boală, există o serie de tratamente care minimizează simptomele, dintre care cele mai frecvente includ:

• tremurături ale mâinilor, brațelor, picioarelor, feței și maxilarului;
• rigiditate la brațe, picioare sau corp;
• mișcarea încetinită;
• echilibru și coordonare slabe.

De asemenea, nu există nici un test de laborator pentru a diagnostica afecțiunea și, de obicei, medicii nu o depistează până când apar simptomele. Cu toate acestea, acest lucru poate fi la câțiva ani după ce boala a început deja să provoace leziuni neurologice, ceea ce poate îngreuna tratamentul.

Echipa a subliniat că nu toți cei care au obținut un scor scăzut la testul de miros au continuat să dezvolte boala.

Cu toate acestea, cifrele au fost suficient de puternice pentru a sugera că corelația s-a datorat mai mult decât întâmplării, iar cercetătorii ar dori să exploreze în continuare ce ar putea cauza această legătură.