Stresul în timpul adolescenței poate crește riscul de depresie postnatală la vârsta adultă. STUDIU

Una din 10 femei suferă de depresie postnatală, experimentând un amestec complex de schimbări fizice, emoționale și comportamentale după naștere. Se crede că este cauzată de factori precum schimbări chimice, sociale și psihologice legate de naștere.

Un studiu recent a arătat că stresul în timpul adolescenței poate crește riscul de depresie postnatală la vârsta adultă.

„Depresia postnală este dificil de tratat”, a spus autorul principal al studiului, dr. Akira Sawa, de la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins. „Din păcate, toată lumea cunoaște pe cineva care a suferit sau suferă în prezent de depresie postnatală și are un impact atât de mare asupra mamei și copilului.”

Legătura neașteptată dintre stresul la adolescență și depresia postnatală la vârsta adultă

Conform rezultatelor celui mai recent studiu pe șoareci publicat în revista Nature Mental Health de către echipa de cercetare de la Johns Hopkins Medicine, stresul social în timpul adolescenței la femelele șoarecilor are ca rezultat creșterea prelungită a hormonului cortizol după naștere.

Pe baza nivelurilor crescute de hormoni observate în studiul pe șoareci, cercetătorii sugerează că ar putea fi de așteptat schimbări hormonale similare la femeile postpartum care au avut experiențe adverse timpurii de viață. Aceste descoperiri sugerează că stresul timpuriu al vieții ar putea contribui la agravarea depresiei postnatale din punct de vedere fiziopatologic.

Pentru a efectua experimente, cercetătorii au grupat șoarecii în patru: virgine nestresate, virgine stresate, mame nestresate și mame stresate. Șoarecii stresați au fost izolați în timpul adolescenței și toate grupurile au fost verificate pentru nivelul lor de stres.

• La o săptămână după naștere, mamele stresate au prezentat semne de depresie, cum ar fi mișcarea redusă și interesul mai mic pentru zahăr, care a durat cel puțin trei săptămâni după naștere. Apoi, cercetătorii au măsurat nivelurile hormonale și au descoperit că cortizolul a fost mai mare la mamele cu sau fără stres timpuriu.
• Cu toate acestea, la mamele nestresate, cortizolul a revenit la niveluri normale după naștere, în timp ce la mamele stresate nivelurile au fost ridicate timp de una până la trei săptămâni după naștere.
• Acest lucru sugerează o legătură între creșterea prelungită a cortizolului după naștere și schimbările comportamentale la șoarecii postpartum care au experimentat izolarea socială a adolescenților.

Strategia actuală de tratament pentru depresia postnatală implică utilizarea unei clase de pastile antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). Cu toate acestea, aproximativ o treime din afecțiunile psihiatrice nu reușesc să răspundă la terapiile actuale.

Tratamentul depresiei postnatale

Cele mai recente descoperiri sugerează că terapiile medicamentoase existente pentru depresia postnatală nu pot aborda întotdeauna în mod eficient dezechilibrele chimice specifice din creier și, în astfel de cazuri, metodele alternative pot fi mai benefice.

„Dacă aceste descoperiri se traduc la oameni, ar putea însemna că un alt tip de antidepresiv, un antagonist al receptorului de glucocorticoizi (GR), care blochează efectele cortizolului crescut, ar putea fi o nouă opțiune de tratament pentru PPD. Mifepristona poate fi un astfel de medicament, „, se arată în comunicatul de presă.

„Rezultatele noului studiu se adaugă la dovezi că pacientele cu depresie postnatală nu sunt toate la fel și este nevoie de un diagnostic și tratament mai individualizat – o abordare de medicină de precizie”, a spus Sawa.

„Linia alternativă de tratament sugerată de studiul pe șoareci – în care constatările sunt în concordanță cu cele din studiul nostru observațional pe oameni – ar putea permite mamelor să fie tratate acasă și să evite separarea de bebeluși și să vizeze un mecanism diferit pentru depresie. care poate fi specific depresiei postnatale”, a adăugat Sawa.