Studiu: S-a aflat ce LEGĂTURĂ există între constipație și „îmbătrânire” creierului

Potrivit ultimelor studii, constipația cronică nu este doar un indicator al sănătății intestinelor, ci poate fi și un potențial semn de avertizare a declinului cognitiv.

Cercetătorii au descoperit că, în rândul a peste 110.000 de persoane de vârstă mijlocie și vârstnice din SUA, cei care sufereau de constipație cronică – mai puțin de trei scaune pe săptămână – prezentau și semne de „îmbătrânire” a creierului.

În comparație cu colegii lor care mergeau la toaletă în mod regulat, aceștia au avut, de obicei, rezultate mai slabe la testele de memorie și gândire, ceea ce echivalează cu trei ani în plus de îmbătrânire.

De asemenea, aceștia aveau cu 73% mai multe șanse să spună că abilitățile lor cognitive se deteriorau.

Constipația, în sine, provoacă îmbătrânirea creierului

Cu toate acestea, potrivit experților, constatările oferă dovezi care leagă sănătatea intestinelor de sănătatea creierului.

Constipația, potrivit cercetătorilor, și funcția cognitivă sunt legate prin intermediul microbiomului intestinal, vasta gamă de bacterii care locuiesc în intestin și care joacă un rol important în multe funcții corporale.

Multe cercetări din ultimii ani au examinat relația dintre microbiomul intestinal și diverse boli, inclusiv bolile degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer.

Întrebarea este dacă anumite profiluri ale microbiomului intestinal – o abundență a anumitor bacterii „rele” sau o lipsă a anumitor bacterii „bune” – pot contribui la aceste afecțiuni.

Constipația,  un simptom al unui microbiom intestinal

Un studiu recent, de exemplu, a constatat că persoanele cu markeri timpurii ai bolii Alzheimer – acumularea anormală de proteine în creier – aveau, de asemenea, microbiomul intestinal diferit față de omologii lor.

În teorie, constipația ar putea fi un simptom al unui microbiom intestinal asociat cu o funcție cognitivă mai slabă. Dar acest lucru trebuie demonstrat.

„Nu este clar dacă constipația în sine sau cauza constipației – fie că este vorba de perturbări ale microbiomului intestinal sau de o schimbare în dietă – explică această asociere”, a declarat Claire Sexton, director de programe științifice și de informare pentru Asociația Alzheimer .

Dr. Dong Wang, de la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School, și colegii săi și-au bazat concluziile pe trei studii mari care au urmărit peste 100.000 de cadre medicale din SUA de-a lungul deceniilor.

Cercetătorii au constatat că aceste scoruri obiective au fost mai mici în rândul persoanelor care au raportat constipație cronică – care nu au avut o mișcare intestinală mai des decât la fiecare trei zile – în comparație cu persoanele care au mers la baie în mod regulat (o dată pe zi).

În mod similar, persoanele cu constipație au dat scoruri mai mici la abilitățile cognitive subiective.

Cercetătorii au analizat apoi microbiomul lor. Ei au descoperit că persoanele cu constipație și performanțe cognitive mai slabe aveau tendința de a avea relativ puține bacterii intestinale care produc butirat – un acid gras important care ajută la controlul inflamației. Cea mai mare parte a acidului butiric este produsă prin descompunerea fibrelor vegetale.

Alte două studii prezentate în cadrul conferinței susțin legătura dintre intestin și creier.

Cercetătorii au descoperit că persoanele de vârstă mijlocie și mai în vârstă cu „capacitate cognitivă slabă” aveau tendința de a avea niveluri scăzute de anumite bacterii intestinale bune.

Adulții mai în vârstă cu acumulări anormale de proteine în creier (dar fără simptome de demență) au prezentat, de asemenea, niveluri reduse ale anumitor bacterii bune.

Deși descoperirile sunt foarte interesante, este nevoie de mult mai multe cercetări, a spus Sexton.

Cercetătorii sunt departe de a dovedi că schimbarea bacteriilor intestinale – prin dietă, probiotice sau alte mijloace – poate ajuta la menținerea sănătății creierului.

Asociația Alzheimer desfășoară un studiu clinic care testează efectul unei diete sănătoase (bogată în alimente vegetale și fibre), al exercițiilor fizice și al altor factori de stil de viață în încetinirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă, potrivit Pro News.