Tulburări de ritm cardiac. Cardiolog: Ar trebui să vă îngrijorați atunci când…

Tulburări de ritm cardiac. Ar trebui să vă îngrijorați atunci când nu mai aveți aer? Care sunt riscurile? Ce ar trebui să faceți? Ce este un ritm cardiac „normal”? Ce ar trebui să faceți dacă ritmul dumneavoastră cardiac este prea lent, prea rapid sau neregulat?

Frecvența cardiacă, adică numărul de bătăi pe minut, trebuie să rămână într-un interval considerat normal în funcție de vârstă și de activitatea fizică. Cu toate acestea, sub efectul stresului, al oboselii sau chiar al bolii, acest ritm poate fi perturbat.

Cum funcționează ritmul cardiac?

1. Impulsul electric pornește de la nodulul sinusal din partea superioară a atriului drept și se deplasează spre atriul stâng, dând semnalul pentru contracția acestora.

2. Curentul electric trece apoi prin nodul atrioventricular, la joncțiunea dintre atrii și ventricule, și dă semnalul ventriculilor să se contracte la rândul lor.

Acest circuit se află sub controlul sistemului nervos autonom, care este independent de voința noastră. În timpul zilei, sistemul nervos simpatic domină: acesta accelerează ritmul cardiac în funcție de activitatea fizică și de stres. În timpul nopții, sistemul nervos parasimpatic încetinește ritmul cardiac.

Care este ritmul cardiac corect în repaus?

Inima unui sugar bate foarte repede. Ritmul cardiac încetinește apoi pe măsură ce copilul crește și ca urmare a activității fizice:

• 120-160 bătăi pe minut (b/min) la nou-născuți,
• 100-120 b/min la copii,
• 80-85 b/min la adolescenți,
• 80 b/min la adulții sedentari,
• 50 b/min la adulții sportivi,
• 60-80 b/min la persoanele în vârstă.

Ritmul cardiac lent: când ar trebui să vă îngrijorați?

Sub 60 de bătăi pe minut, inima se află într-o situație de bradicardie. Acest lucru nu este neapărat patologic. Sportivii bine antrenați, cum ar fi maratoniștii, au un ritm cardiac lent în mod natural, de aproximativ 40 de bătăi pe minut în repaus.

În mod similar, este normal ca ritmul cardiac să scadă în timpul somnului… până la un anumit punct.

„Noaptea, inima poate încetini până la 35 de bătăi pe minut fără nicio problemă. Dar dacă face pauze prelungite de trei-patru secunde, există riscul unei sincope sau chiar al unui stop cardiac”, observă profesorul Jacques Mansourati, cardiolog la Spitalul Universitar din Brest.

Semnele de alarmă

O inimă lentă, asociată cu dispnee chiar și în repaus și disconfort, dezvăluie o patologie de bază. Ar trebui să vă îngrijorați atunci când nu mai aveți aer? Care sunt riscurile?

„Când debitul este prea mic, inima nu mai pompează suficient sânge către organe. În câteva zile, se pot instala semne respiratorii din cauza insuficienței cardiace”, explică profesorul Mansourati.

Ce teste ar trebui efectuate?

Pentru a identifica cauza acestei bradicardii, sunt necesare diverse teste.

• Un holter, purtat timp de 24 de ore, va efectua o electrocardiogramă continuă.
• Un test de efort și o ecografie cardiacă sunt uneori necesare.
  Analiza de sânge caută anomalii precum hipotiroidismul sau un nivel ridicat de potasiu.

Care sunt soluțiile?

Unele medicamente, cum ar fi beta-blocantele prescrise pentru tensiune arterială ridicată, pot încetini ritmul cardiac. Medicul poate ajusta tratamentul dacă este necesar.

În ultimă instanță, pacientului i se poate monta un stimulator cardiac. Acest stimulator cardiac este introdus sub claviculă, între piele și mușchi. Unul sau mai multe fire sunt introduse prin vene până la inimă pentru a conduce impulsuri electrice.

Bătăi rapide ale inimii: palpitații la care trebuie să fiți atenți

Tahicardia este definită ca o frecvență cardiacă de peste 100 de bătăi pe minut. Stresul, anxietatea, consumul excesiv de stimulente precum cafeaua sau febra pot face ca inima să bată mai repede. Dacă fenomenul apare prea des, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră.

„Electrocardiograma va permite să se verifice dacă ritmul cardiac pornește într-adevăr de la nodulul sinusal și, în acest caz, este adesea benign. Dar tahicardia poate proveni din diferite părți ale inimii.

Dacă este de origine ventriculară, este mai gravă. Diverse teste vor dezvălui originea și frecvența acesteia. Un test de sânge poate dezvălui hipertiroidism, anemie sau alte cauze.”, explicaă Profesorul Mansourati 

Care sunt semnele de avertizare?

Tahicardia dă impresia că inima bate repede. Aceste palpitații sunt uneori însoțite de amețeli și dificultăți de respirație.

Care sunt riscurile?
Tahicardiile sinusale, legate de stres, sunt ocazionale și benigne. Dar alte forme de tahicardie pun o presiune excesivă asupra inimii. În cazuri extreme, aceasta poate duce la insuficiență cardiacă, care poate fi gravă. La o persoană ale cărei artere coronare sunt în stare proastă, „tahicardia duce la o suferință cardiacă care se poate încheia cu un infarct”, avertizează cardiologul.

Care sunt soluțiile?
În cele mai simple cazuri, potrivit profesorului Mansourati, o activitate fizică regulată va permite „un mai bun control al sistemului nervos autonom”. Frecvența cardiacă va reveni la un ritm normal, mai calm. „Este mai bine să se favorizeze activitățile de anduranță, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, ciclismul sau înotul”, spune cardiologul.

În unele cazuri, este necesar un tratament antiaritmic pentru a încetini și a stabiliza ritmul cardiac. Se pot utiliza mai multe tipuri de medicamente: beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, flecainidă sau amiodaronă. Amiodarona este foarte eficientă, dar are și cele mai multe efecte secundare.

Pentru persoanele a căror tahicardie este de origine ventriculară și care sunt expuse riscului de moarte subită, soluția este un defibrilator implantabil. O cutie, plasată sub piele, este conectată la inimă printr-un conductor. Dacă este necesar, dispozitivul trimite un șoc electric pentru a restabili un ritm cardiac normal, potrivit Sante Magazin.