Este normal să iei în greutate atunci când mănânci mai mult sau nesănătos şi când nu faci mişcare. În unele cazuri, însă kilorgramele în plus îşi pot face apariţia şi în ciuda faptului că mânânci sănătos şi faci exerciţii.
Iată care pot fi motivele:
Un studiu al cercetătorilor finlandezi a demonstrat că persoanele care dorm mai puţin au tendinţă de îngrăşare mai mare decât cele care se odihnesc aproximativ 7 ore pe noapte. ,,Dacă dormi prea puțin (sub 4-5 ore) sau prea mult(peste 8-9 ore) te vei îngrășa. Există însă și o speranță pentru cei care dorm prea puțin:dacă recuperează la final de săptămână(dormind mai mult), problemele ridicate de lipsa de somn se pot rezolva,”este de părere nutriționistul.
Stresul determină producerea de cortizol, hormonul care catabolizează muşchii, înrăutăţeşte rezistenţa la insulină şi promovează depozitarea grăsimilor.
Unul dintre efectele secundare aşe acestor medicamente este creşterea în greutate. Dacă ţi se pare că tratamentul pe care îl iei are acest efect vorbeşte cu medicul pentru scgimbarea medicamentelor.
Antiinflamatoarele pe bază de steroizi precum predinsonul te pot îngrăşa deoarece cauzează retenţia de lichide şi creşterea poftei de mâncare. În cazul unor persoane poate apărea şi o redistribuire a grăsimii pe corporale, în special pe faţă, ceafă sau abdomen.
Anumite pastile precum cele antipsihotice (folosite pentru tratarea schizofreniei sau tulburării bipolare), cele împotriva migrenelor, pentru hipertensiune şi diabet pot avea ca efect secundar îngrăşarea.
Dacă glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni metabolismul este încetinit şi vor apărea oboseala şi kilogramele în plus.
Se mai numeşte şi sindromul Stein-Leventhal şi este o boală endocrină care cauzează o varietate de simptome.
SOP afectează 1 din 10 femei şi de obicei primele simptome apar încă din adolescenţă. Femeile care au acest sindrom dezvoltă o rezistenţă la insulină care poate cauza creşterea în greutate. Grăsimea are tendinţa să se depună pe abdomen crescând riscul bolilor de inimă.
Regimul prelungit şi aportul prea scăzut de calorii pot afecta rata metabolismului. Reducerea aportului de alimente poate duce la pierderea în greutate, însă nu putem să scădem să diminuăm la nesfârşit cantitatea de mâncare. Din moment ce nu putem slăbi la nesfârşit, la un moment dat această diminuare continuă a aportului caloric va determina metabolismul să lupte împotriva pierderii în greutate.
Deşi exerciţiile fizice regulate fac parte din comportamentul tipic pentru un stil de viaţă sănătos, duse la extrem acestea vor împiedica pierderea în greutate. Mişcarea este eficientă tocmai din cauza faptului că este stresantă. Dus la extrem, efortul fizic devine un factor de stres cronic şi o sursă de eliberare a cortizolului.
Uneori corpul ştie mai bine când ajungem la greutatea optimă. În loc să fim obsedaţi de câteva puncte procentuale în plus pe scara de grăsime corporală ar trebui să alegem să rămânem la greutatea care ne face să ne simţim bine şi care ne permite libertate de mişcare.
Vopseaua din comerț pentru ouăle de Paște poate fi periculoasă pentru organism deoarece conține aditivi…
Ploile de meteoriți sunt un fenomen astronomic care a captivat omenirea din cele mai vechi…
Mihai Voropchievici vestește mari reușite pentru o zodie în următoarea perioadă. Ceilalți nativi, pe de…
De curând, în timpul emisiunii Sinteza Zilei, realizată de Mihai Gâdea la Antena 3, medicul…
Durere pentru Oana Lis. Soția lui Viorel Lis a povestit la un moment dat care…
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, ține o dietă riguroasă și se pare că acest…