Din cuprinsul articolului
Medici și cercetători avertizează că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite. Problema? Cei mai mulți oameni nici măcar nu știu unde greșesc.
Tot mai multe studii recente arată că demența nu ține doar de gene. Potrivit The Lancet, până la 45% dintre cazuri pot fi prevenite prin schimbări simple de stil de viață. Nu este vorba doar despre fumat sau consum excesiv de alcool, ci și despre factori mai subtili, pe care mulți îi trec cu vederea.
Într-un videoclip postat recent pe TikTok, medicul chirurg și autor britanic Dr. Karan Rajan a explicat care sunt cei cinci factori ascunși, dar importanți, în apariția demenței. Toți apar în ghidurile oficiale de prevenție, dar sunt adesea ignorați pentru că nu provoacă simptome vizibile în fazele incipiente.
1. Colesterolul LDL („rău”) – monitorizat rar, dar foarte relevant
Colesterolul crescut e asociat în general cu infarctul sau accidentul vascular cerebral. Dar ce se știe mai puțin este că un nivel ridicat de LDL poate favoriza și formarea plăcilor de amiloid și tau, proteine implicate în bolile neurodegenerative, inclusiv Alzheimer.
Dr. Rajan a descoperit întâmplător, la 28 de ani, că are colesterol mare. De atunci, își face anual analize și a corectat problema prin alimentație.
Date recente din Heart Disease and Stroke Statistics 2025, publicate de American Heart Association, confirmă conexiunea: problemele cardiace și cele neurologice sunt mult mai strâns legate decât se credea.
2. Tensiunea arterială crescută – „ucigașul tăcut” al creierului
Hipertensiunea nu doare, dar distruge în tăcere. Dacă nu este tratată, afectează vasele de sânge și, în timp, diminuează oxigenarea creierului.
Un studiu din 2023 arată că persoanele cu tensiune necontrolată au risc crescut de demență, în timp ce cele care urmează un tratament adecvat au un risc comparabil cu al celor cu valori normale.
Recomandarea medicului: măsurarea anuală a tensiunii arteriale după vârsta de 30 de ani, chiar dacă nu există simptome.
3. Pierderea auzului – legătura tăcută cu izolarea și depresia
Cercetările nu au stabilit încă dacă pierderea auzului cauzează direct demență. Totuși, există o legătură clară între hipoacuzie, izolare socială și depresie, factori care contribuie la declin cognitiv.
Alzheimer’s Society susține că tratarea pierderii de auz cu proteze auditive poate reduce riscurile. A ignora problema din jenă sau neglijență poate avea consecințe mai serioase decât par la prima vedere.
4. Problemele de vedere – un semnal ignorat prea ușor
Modificările de vedere nu sunt doar un inconvenient. Pot fi un semn precoce al unor boli neurologice. Un studiu publicat în 2024 de Universitatea Loughborough a arătat că anumite schimbări ale vederii pot apărea cu până la 12 ani înainte de diagnosticul de demență.
Datele Alzheimer’s Society susțin că persoanele cu deficiențe vizuale au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta demență față de cei cu vedere normală.
Consultațiile oftalmologice regulate, mai ales după 50 de ani, nu ar trebui tratate ca un moft.
5. Diabetul netratat – impact tăcut, dar constant asupra creierului
Diabetul de tip 2, în special când nu e bine controlat, afectează nu doar vasele de sânge, ci și structura cerebrală.
Dr. Rajan recomandă includerea analizei HbA1c în setul de teste anuale. Acest indicator reflectă media glicemiei pe termen lung și oferă o imagine clară despre echilibrul metabolic.
„Cu cât problemele sunt detectate mai devreme, cu atât pot fi ținute sub control mai ușor,” afirmă medicul.
Ce concluzii trag specialiștii?
✔️ Prevenția începe devreme, de multe ori cu ani înainte să apară orice simptom.
✔️ Testele anuale simple, cum ar fi analizele de sânge, tensiunea sau controlul auzului și vederii, pot face diferența.
✔️ Riscul de demență nu este scris în gene – stilul de viață, alimentația, activitatea socială și controalele medicale influențează mult mai mult decât credeam.
Ce poți face acum?
🔹 Fă-ți o programare pentru un set complet de analize anuale.
🔹 Măsoară-ți tensiunea și nivelul colesterolului, chiar dacă te simți bine.
🔹 Dacă simți că nu mai auzi sau nu mai vezi ca înainte, nu amâna consultul de specialitate.
🔹 Ai grijă de sănătatea metabolică – și nu lăsa glicemia ridicată netratată.
🔹 Păstrează legătura cu familia și prietenii – izolarea e o formă lentă de autoabandon.
