Din cuprinsul articolului
Cancerul colorectal lovește din ce în ce mai des în rândul tinerilor. Medici oncologi din SUA au raportat cazuri la pacienți de doar 16 ani, un fenomen care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost considerat excepție. Astăzi, devine o realitate tot mai prezentă în spitale, iar printre posibilii factori asociați, consumul frecvent de carne procesată capătă o atenție aparte.
Termenul „carne procesată” nu se rezumă doar la bacon sau cârnați. Include și mezelurile ambalate, hotdog-ul, șunca, chiar și chiftelele congelate sau nuggets, dacă sunt din carne roșie. Procesarea implică afumare, sărare, uscare sau adăugare de conservanți chimici — pași care modifică compoziția alimentului și, implicit, modul în care acesta reacționează în corp.
Potrivit dr. Najeeb Al Hallak, oncolog la Karmanos Cancer Institute, aceste metode creează compuși care pot deteriora ADN-ul celular, în special la nivelul colonului. Când grăsimile din carne se încălzesc, eliberează hidrocarburi aromatice policiclice, iar nitriții folosiți în conservare se pot transforma în compuși nitrozo, cunoscuți drept cancerigeni puternici.
Ce spun datele oficiale
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus carnea procesată în Grupa 1 de agenți cancerigeni, alături de fumat și azbest. Consumul zilnic a doar 50 de grame — adică echivalentul unui hotdog sau trei felii de salam — crește riscul de cancer colorectal cu aproximativ 18%, conform datelor analizate în 2015 de Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer.
Dr. Pashtoon Kasi, director medical la City of Hope, Orange County, atrage atenția că acest risc este cu atât mai mare pentru cei care au și alți factori de vulnerabilitate: fumat, obezitate, sedentarism sau istoric familial de cancer digestiv.
Tinerii, o generație expusă fără să știe
Ceea ce îngrijorează specialiștii este vârsta pacienților. Cazurile de cancer colorectal la persoane sub 45 de ani s-au înmulțit. În consecință, în SUA, ghidurile de screening au fost deja modificate: teste recomandate începând cu 45 de ani, nu cu 50, cum era anterior.
Un studiu publicat de TGH Cancer Institute în 2024 a identificat o legătură directă între regimul alimentar și inflamația cronică în tumori. Echipa condusă de dr. Timothy Yeatman a descoperit lipide inflamatorii provenite exclusiv din dietă, care au fost prezente în mod constant în țesuturile canceroase ale pacienților.
Ce poți face dacă vrei să reduci riscul
Reducerea consumului nu înseamnă eliminarea totală a alimentelor preferate. Dieteticienii spun că moderația și conștientizarea sunt cele mai importante.
🔹 Limitează mezelurile și produsele semipreparate: Schimbă sandvișul cu șuncă de la prânz cu o salată proteică sau cu pui la grătar.
🔹 Evită prepararea la temperaturi înalte: Prăjirea și afumarea intensifică formarea substanțelor dăunătoare. Gătitul la abur, fiertul sau coacerea la temperaturi moderate sunt mai sigure.
🔹 Alege proteine curate: Piept de curcan sau de pui, ouă, pește proaspăt. Pentru vegetarieni, lintea, tofu, năutul, semințele și nucile oferă alternative excelente.
🔹 Nu te lăsa păcălit de etichete „naturale”: Unele produse bio conțin nitriți de origine vegetală, care pot avea efecte similare cu cei sintetici.
🔹 Crește aportul de alimente cu efect protector: Broccoli, varza, fructele de pădure, citricele, cerealele integrale și leguminoasele ajută în combaterea inflamației și protejează celulele colonului.
„Chiar dacă ai o alimentație echilibrată, nu înseamnă că un hotdog la meci sau o felie de salam de sărbători îți va declanșa o boală”, explică Hannah Dalpiaz, nutriționist la Dana-Farber Cancer Institute. „Dar dacă ele devin parte din meniul zilnic, riscurile cresc considerabil.”
Ce înseamnă „risc” în cifre reale
Un risc crescut cu 18% nu înseamnă că 18 din 100 de oameni vor face cancer. Ci că, dacă din 1000 de persoane care nu consumă carne procesată, 50 dezvoltă cancer de colon, din aceleași 1000 de persoane care consumă zilnic, vor apărea 59 cazuri. Diferența pare mică, dar la scară națională, impactul este uriaș.
De reținut
Carnea procesată nu este un aliment interzis, dar nici unul de trecut cu vederea. Când apare zilnic în dietă, într-un context de stres, lipsă de mișcare și obiceiuri proaste, riscurile se acumulează. Reducerea frecvenței, alegerea unor alternative mai sănătoase și schimbarea modului de preparare sunt pași simpli care pot avea un impact real asupra sănătății.
