Din cuprinsul articolului
În 2025, stresul nu mai înseamnă doar agitație, nervi sau oboseală. Potrivit medicului neurochirurg Dan Benția, stresul social, alimentat de factori digitali și presiuni externe, poate ajunge să creeze condițiile ideale pentru apariția unor afecțiuni neurologice serioase.
Nu este vorba despre un disconfort trecător, ci despre o acumulare constantă de factori psihologici și fiziologici care, netratați, pot transforma o simplă durere de cap într-un semnal de alarmă pentru o problemă reală la nivel cerebral.
De la rețelele sociale la sala de operație
Compararea constantă cu ceilalți, presiunea validării online, comentariile răutăcioase, izolarea socială, nesiguranța economică, frica legată de conflicte globale – toate se intersectează în prezent și pun presiune asupra psihicului. Acest stres social, explică dr. Benția, nu produce direct un anevrism sau o tumoare cerebrală. Însă el modifică parametri esențiali ai funcționării organismului: crește tensiunea arterială, afectează circulația cerebrală, diminuează neuroplasticitatea și influențează hormonii responsabili de echilibru și reparație.
„Am ajuns să vedem în clinică tot mai mulți pacienți tineri, fără boli cunoscute, care vin cu migrene severe, vertij sau pierderi de echilibru. Iar investigațiile scot la iveală anevrisme sau alte probleme structurale”, spune medicul.
Ce poate declanșa stresul social
Expunerea repetată la un mediu perceput ca ostil – fie online, fie la locul de muncă sau în familie – menține corpul într-o stare de alertă. Organismul secretă în exces cortizol, hormonul stresului, iar efectele sunt complexe:
-
tensiunea arterială crește în mod constant;
-
riscul formării cheagurilor de sânge devine real;
-
colesterolul și trigliceridele urcă;
-
somnul devine superficial sau fragmentat;
-
imunitatea scade, iar inflamația sistemică se instalează.
Toate acestea pot slăbi barierele naturale de protecție ale creierului și ale coloanei vertebrale. În timp, apar dureri cronice, nevralgii, stări de confuzie, iar uneori, simptome care impun investigații de specialitate.
Când e momentul să te vadă un neurochirurg
Nu orice durere de cap ascunde o tumoare, iar nu orice amețeală înseamnă AVC. Dar unele semne nu trebuie ignorate, mai ales dacă:
-
durerile de cap sunt frecvente, intense și nu trec cu tratamente obișnuite;
-
apar tulburări de vedere, vorbire sau coordonare;
-
somnul nu mai e odihnitor, iar epuizarea apare încă de dimineață;
-
ai episoade de confuzie, uitare sau amețeală fără o cauză clară;
-
te trezești noaptea cu inima accelerată sau senzații de sufocare;
-
observi o scădere accentuată a capacității de concentrare.
„Sunt semne care ar trebui să trimită pacientul întâi la neurolog și apoi, dacă se impune, la neurochirurg. Avem metode clare de diagnostic care pot exclude sau confirma o afecțiune cerebrală sau spinală. Însă timpul de reacție e decisiv”, atrage atenția dr. Dan Benția.
Ce poate însemna stresul ignorat
Pe termen lung, stresul social activ poate contribui la:
-
apariția accidentelor vasculare cerebrale;
-
degenerarea coloanei vertebrale și hernii de disc;
-
tulburări anxioase și depresive cu impact neurologic;
-
creșterea incidenței migrenelor cronice și a epilepsiei funcționale;
-
agravarea unor boli deja existente, cum ar fi diabetul sau obezitatea.
Dr. Benția recomandă câteva reguli simple, dar constante:
-
Mișcare zilnică, chiar și moderată, pentru oxigenarea creierului și drenarea tensiunii.
-
Somn calitativ, fără expunere la ecrane înainte de culcare.
-
Timp real cu oameni reali, dincolo de conversațiile virtuale.
-
Limitarea consumului de alcool, nicotină sau substanțe stimulante.
-
Pauze regulate de la știrile negative sau rețelele sociale.
„Echilibrul nu vine dintr-o rețetă universală, ci din obiceiuri sănătoase repetate constant. Învățăm să ne protejăm creierul exact cum avem grijă de stomac sau de inimă. Cu timp, răbdare și atenție la semnale.”
