Din cuprinsul articolului
Cât de mult poate spune grupa de sânge despre sănătatea ta pe termen lung? Mai mult decât am crezut până acum, afirmă două studii recente care revin asupra unei teorii vechi, dar niciodată complet lămurite.
O asociere între grupa sanguină și riscul de cancer iese din nou la iveală și pune reflectorul pe detalii aparent banale, dar cu implicații serioase pentru prevenția oncologică.
Cancerul gastric: grupa de sânge A, B sau AB, risc semnificativ mai mare
Un studiu realizat pe un lot de peste 50.000 de persoane din Iran a observat o diferență clară în ceea ce privește incidența cancerului gastric în funcție de grupa de sânge. Cei cu grupa A, B sau AB au prezentat o probabilitate cu până la 55% mai mare de a fi diagnosticați cu această formă de cancer, în comparație cu cei cu grupa O.
Rezultatele au fost publicate în Journal of Gastrointestinal Oncology, iar autorii subliniază că nu este vorba despre o relație de cauzalitate directă, ci despre o predispoziție care merită atenție în evaluările de risc personalizate.
Cancer colorectal și hepatic: diferențe notabile între grupe
Tot în cadrul studiului iranian, cercetătorii au analizat și alte tipuri de cancer. În cazul cancerului colorectal, riscul a fost cu 16% mai mare la persoanele cu grupa A. Deși procentul nu pare dramatic, în contextul unei boli care poate evolua lent și discret, fiecare punct procentual în plus contează.
Un al doilea studiu, publicat în BMC Cancer, a analizat datele a 18.000 de participanți și a relevat un risc crescut de cancer hepatic în rândul persoanelor cu grupa AB – cu 45% mai mare față de celelalte grupe. Pe de altă parte, persoanele cu grupa O au părut mai puțin expuse acestui tip de cancer.
O constatare interesantă apare și în cazul cancerului pancreatic: riscul pare mai mic pentru persoanele cu grupa O și AB, care au avut o probabilitate cu aproximativ 16% mai redusă de a dezvolta boala.
Mecanisme posibile: imunitate, microbiom și inflamație
Explicațiile țin de biologia celulară și de interacțiunile complexe dintre sistemul imunitar, răspunsurile inflamatorii și microbiom. Dr. Meghdad Azad, coautor al studiului iranian, consideră că grupele A, B și AB pot răspunde diferit la infecții și la procese inflamatorii cronice, favorizând mutații celulare și formarea tumorilor.
De asemenea, se discută despre un posibil rol al factorilor secretați în salivă și mucoase, care diferă între grupele de sânge și pot influența activitatea bacteriilor Helicobacter pylori – un agent cunoscut pentru legătura cu cancerul gastric.
Ce spun cifrele: cât de răspândite sunt grupele în România?
Estimările centrelor de transfuzie arată o distribuție relativ echilibrată:
-
Grupa A – aproximativ 43%
-
Grupa 0 – 33%
-
Grupa B – 16%
-
Grupa AB – 8%
Aceasta înseamnă că un procent important din populație face parte din grupele cu risc crescut identificate în studiile recente. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor cu aceste grupe nu vor dezvolta niciodată cancer, iar alți factori au o influență mult mai puternică asupra riscului real.
Ce ar trebui să faci dacă ești în grupa A, B sau AB?
🔹 Nu te panica – grupa de sânge este doar unul dintre zeci de factori de risc.
🔹 Fă analize de rutină – un control anual, însoțit de investigații precum testul pentru sânge ocult în materii fecale sau ecografia abdominală, poate face diferența.
🔹 Ai grijă la dietă – evită carnea procesată, consumul excesiv de sare și alcoolul. Preferă o alimentație bogată în fibre, legume proaspete și grăsimi nesaturate.
🔹 Renunță la fumat și menține o greutate stabilă – acestea sunt două dintre cele mai importante decizii pentru reducerea riscului de cancer, indiferent de grupa sanguină.
🔹 Cere sfatul medicului – dacă ai un istoric familial de cancer gastric, colorectal sau hepatic, discută despre opțiunile de screening adaptate profilului tău.
De reținut: nu grupa de sânge determină totul, dar poate fi un semnal de alarmă
Grupa de sânge nu schimbă destinul medical al unei persoane, dar poate fi o piesă din puzzle-ul mai mare al sănătății. Studiile recente oferă un motiv bun pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la riscurile personale, fără panică, dar cu o mai bună informare.
