România post-alegeri prezidențiale: noul Prim-ministru

Din cuprinsul articolului

După victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, România se află într-un moment de tranziție instituțională profundă, cu impact direct asupra Guvernului, Curții Constituționale, serviciilor secrete și Justiției.

Rolul constituțional al președintelui în numirea premierului

Potrivit art. 103 din Constituția României, Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării partidului sau a coaliției care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, președintele are o marjă de manevră mai largă pentru a nominaliza un candidat care poate obține sprijinul unei majorități parlamentare.

Art. 103 alin. (1): „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.”

Puterea reală a prim-ministrului în arhitectura executivă

Prim-ministrul, odată învestit de Parlament și numit de președinte, exercită puteri executive esențiale:

Conduce Guvernul și coordonează activitatea miniștrilor;

Prezintă Parlamentului rapoarte și declarații politice;

Propune revocarea sau numirea miniștrilor, sub rezerva acordului președintelui;

Poate delega atribuții către un prim-ministru interimar în caz de incapacitate temporară.

Art. 107 din Constituție, coroborat cu legislația privind organizarea Guvernului (Legea nr. 90/2001), întărește poziția de coordonator general al activității executive.

Contextul politic actual: Predoiu – premier interimar, în așteptarea noului Guvern

După demisia lui Marcel Ciolacu, președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Cătălin Predoiu prim-ministru interimar, conform Art. 107 alin. (3):

„Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (…) Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar…”

Această interimată poate dura până la 45 de zile, în lipsa unui nou Guvern validat de Parlament.

Odată instalat în funcție, Nicușor Dan poate nominaliza un premier apropiat politic, într-un context favorabil:

Premierul nu este ales direct de președinte, ci trebuie validat de Parlament prin votul de încredere;
Dacă Nicușor Dan are sprijinul unei majorități parlamentare sau reușește să o formeze, poate configura rapid un Guvern propriu, care să pună în aplicare viziunea sa de guvernare.

Schimbările la Curtea Constituțională (CCR): O influență esențială pentru mandat

Mandatul președintelui României aduce nu doar atribuții executive, ci și o influență esențială asupra CCR:

În iunie, expiră mandatul Liviei Stanciu, judecător numit de Klaus Iohannis în 2016;
Președintele României are dreptul să numească un judecător CCR, conform Art. 142 din Constituție;
Tot în iunie, Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) numește alți doi judecători;
CCR își alege apoi un nou președinte.

Așadar, Nicușor Dan va avea un cuvânt decisiv în reconfigurarea unei treimi din CCR, ceea ce poate influența interpretarea legilor fundamentale în următorii 9 ani.

Controlul asupra serviciilor secrete – atribuții președințiale directe

Conform Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, președintele are dreptul de a:

Propune directorii SRI și SIE, cu votul comisiilor parlamentare de control;
Are control indirect asupra SPP și STS, serviciile cu rol în protecția instituțională și comunicațiile strategice.
Posturile de directori la SRI (vacant) și SIE (disputat politic) reprezintă mize strategice pentru președintele nou-ales.

Justiția: Procurorii-șefi pot fi influențați de președinte

Președintele are un rol esențial în numirea Procurorului General, a șefului DNA și a șefului DIICOT. Conform Legii nr. 303/2022 și art. 132 din Constituție, numirea se face: