Din cuprinsul articolului
Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, o sărbătoare de mare importanță în calendarul creștin-ortodox. Cu o profundă încărcătură religioasă și spirituală, această zi este marcată și de o serie de obiceiuri și superstiții populare, păstrate cu sfințenie în satele românești de generații întregi. Peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica în această zi – o adevărată zi de sărbătoare națională a credinței și tradiției.
Sfinții Constantin și Elena – O contribuție istorică majoră la creștinism
Împăratul Constantin cel Mare este considerat un simbol al eliberării religioase, după ce în anul 313, prin Edictul de la Milano, a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și a oferit libertate religiei creștine în Imperiul Roman.
Împărăteasa Elena, mama sa, este venerată pentru descoperirea Sfintei Cruci în Ierusalim, locul pe care tradiția îl recunoaște drept cel în care a fost răstignit Iisus Hristos. De altfel, prin acțiunile sale pioase, Elena a devenit un model de evlavie și sprijin pentru creștinismul timpuriu.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
De-a lungul vremii, sărbătoarea a fost înconjurată de numeroase obiceiuri și ritualuri populare, îndeosebi în mediul rural, unde oamenii au păstrat cu strictețe tradițiile moștenite.
- Ziua în care păsările își învață puii să zboare
În credința populară, se spune că pe 21 mai păsările de pădure își învață puii să zboare. Din acest motiv, pădurile nu se taie, nu se deranjează natura, iar oamenii evită orice formă de intervenție asupra mediului, pentru a nu atrage nenorociri.
- Colaci, vin și lumânări pentru sufletele celor plecați
În unele zone, se împart colaci, lumânări și vin, în amintirea celor decedați, cu speranța că acest gest va aduce binecuvântare și protecție celor vii.
- Alegerea locului pentru stână și urcatul oilor
Pentru ciobani, sărbătoarea are o dublă semnificație: spirituală și practică. Este ziua în care se aleg locurile pentru stâne, se urcă oile la munte, iar turmele sunt binecuvântate, pentru ca anul să fie roditor și ferit de necazuri.
Ce NU ai voie să faci pe 21 mai 2025
Credința populară atrage atenția asupra mai multor interdicții tradiționale, respectate pentru a preveni nenorociri și pentru a aduce belșug și liniște în gospodărie.
Munca agricolă este interzisă: țăăranii nu lucrează pământul în această zi. Este considerat un sacrilegiu, iar cei care se abat de la regulă riscă să atragă grindina, seceta sau pierderea recoltelor.
Femeile nu cos, nu spală și nu lucrează de mână: femeile evită activitățile casnice precum cusutul, spălatul, torsul sau alte treburi manuale. Se spune că munca în această zi aduce boală, necazuri și ghinion în familie.
Fără certuri, conflicte sau vorbe grele; este o zi în care se promovează armonia și pacea. Se crede că orice ceartă iscată de Sfinții Constantin și Elena aduce pagube sufletești și materiale.
Nu se folosesc obiecte ascuțite: toporul, cuțitul sau alte unelte ascuțite nu se folosesc decât în caz de absolută necesitate. În anumite regiuni se crede că utilizarea acestora atrage accidente sau conflicte în familie.
Fără alcool în exces: deși este o zi de sărbătoare, consumul excesiv de alcool este văzut ca un act de necuviință față de sfinți și poate aduce ghinion pe termen lung.
Ritualuri de protecție și credințe populare
În sudul țării, există obiceiul de a aprinde focuri rituale în curți sau la marginea satului. Se spune că focul alungă spiritele rele, protejează gospodăria și asigură fertilitatea pământului pentru restul anului.
Totodată, aprinderea unei lumânări în această zi este un gest cu puternică încărcătură spirituală. Tradiția spune că astfel casa este protejată de trăsnete, fulgere și duhurile rele.
Sfinții Constantin și Elena sunt printre cei mai iubiți sfinți în România, iar numele lor sunt purtate cu mândrie de milioane de români. Cei mai întâlniți sărbătoriți sunt: Constantin, Costel, Costin, Costina, Elena, Ileana, Leana, Neluțu, Lenuța, dar și variante derivate.
