Din cuprinsul articolului
Ideea renunțării la banii lichizi capătă un nou impuls în Franța. Gérald Darmanin, ministrul francez al justiției, a propus eliminarea completă a numerarului, ca parte a unei strategii de combatere a traficului de droguri. Declarația a fost făcută în fața Comisiei de anchetă a Senatului privind criminalitatea financiară și a stârnit deja controverse în rândul politicienilor, experților și cetățenilor.
„O mare parte din fraudele comise de infractorii obișnuiți, chiar și de rețelele infracționale, sunt fraude în numerar. Stoparea banilor lichizi ar împiedica traficul de droguri”, a afirmat Darmanin, potrivit BFM TV.
Ministrul susține că banii lichizi permit tranzacții ilicite, anonime și imposibil de urmărit. În contrast, plățile digitale sau criptoactivele, chiar dacă uneori asociate cu anonimatul, sunt în general mai ușor de urmărit și controlat prin instrumente legale.
Numerarul, în scădere în Europa de Nord
Renunțarea la cash nu mai este o teorie: în mai multe țări europene, folosirea numerarului este deja aproape de dispariție. Dar această tranziție nu a avut loc ca urmare a unei decizii guvernamentale, ci prin schimbarea preferințelor consumatorilor.
Un studiu recent al BearingPoint arată că:
- În Danemarca, doar 8% dintre tranzacții sunt efectuate în numerar.
- În Suedia, proporția este de 28%, iar în Norvegia, de 35%.
- Comparativ, în Franța, 51% din cumpărături sunt încă făcute cu bani lichizi.
- În Germania și Austria, numerarul rămâne preferat: 69%, respectiv 73% din tranzacții.
Totuși, în ciuda scăderii rapide a utilizării numerarului, niciuna dintre aceste țări nu a mers până la interzicerea totală a cash-ului.
Riscurile renunțării totale la bani lichizi
Deși eficiența și trasabilitatea plăților digitale sunt indiscutabile, experții avertizează asupra riscurilor majore asociate dispariției numerarului:
- Penele de curent, defecțiunile IT sau atacurile cibernetice pot bloca întregi sisteme de plată.
- Situații de criză — precum războaiele sau dezastrele naturale — pot face imposibilă utilizarea cardurilor sau a telefonului pentru plăți.
Această preocupare a determinat autoritățile din Norvegia, Suedia și Danemarca să adopte poziții de prudență.
„Trebuie să fim pregătiți pentru pene de curent sau atacuri digitale care ar cauza eșecul plăților digitale”, avertizează Emilie Enger Mehl, ministrul norvegian al justiției.
În Suedia, Ministerul Apărării a mers și mai departe, recomandând cetățenilor să păstreze bani lichizi acasă, ca măsură de siguranță în caz de criză.
Dilema digitalizării totale
În 2016, cea mai mare bancă din Norvegia cerea eliminarea numerarului, invocând motive de securitate și luptă împotriva spălării banilor. Astăzi, aceeași țară impune magazinelor să accepte cash, prin lege.
Christian Kettel Thomsen, guvernatorul Băncii Naționale a Danemarcei, a rezumat această dilemă:
„Lumea din jurul nostru este din ce în ce mai tulburată de războaie, amenințări digitale și schimbări climatice. Trebuie să fim pregătiți pentru pene de curent pe termen lung, defecțiuni de sistem sau atacuri digitale care ar cauza eșecul soluțiilor de plată digitale”, explică Emilie Enger Mehl.
În timp ce țări ca Franța, Germania și Elveția încă valorizează banii lichizi, tendința globală este clară: cash-ul este în retragere, dar nu dispare complet. Iar pentru mulți, el rămâne un simbol al libertății financiare și o rezervă sigură în vremuri incerte.
