Din cuprinsul articolului
Luni, 9 iunie 2025, creștinii ortodocși prăznuiesc a doua zi de Rusalii, dedicată Sfântului Duh, moment care încheie ciclul marilor sărbători pascale. Este o zi deosebit de importantă în calendarul bisericesc, dar și în tradiția populară românească, bogată în obiceiuri, superstiții și practici de protecție împotriva spiritelor rele, cunoscute sub numele de Iele sau Rusalii.
A doua zi de Rusalii este închinată Preasfântului Duh, parte a Sfintei Treimi, „de viață făcătorul și întru tot puternicul”. Potrivit Noului Testament, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos, asupra apostolilor s-a pogorât Duhul Sfânt, dându-le puterea de a vorbi în limbi necunoscute și de a răspândi Evanghelia în lume. Astfel, Rusaliile sunt considerate momentul de naștere a Bisericii Creștine.
După Sfânta Liturghie din această zi, în biserici se săvârșește Vecernia plecării genunchilor, o slujbă specială în care preotul și credincioșii îngenunchează, rostind rugăciuni profunde pentru iertarea păcatelor și dobândirea harului dumnezeiesc.
Odată cu această sărbătoare, începe Săptămâna cu harți, perioadă în care credincioșii pot consuma toate alimentele, inclusiv miercurea și vinerea, când în mod obișnuit se postește. Aceste zile marchează bucuria praznicului Rusaliilor și sunt o formă de răgaz spiritual înainte de Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care în 2025 va începe pe 16 iunie și se va încheia pe 28 iunie, fiind cel mai scurt post din calendarul ortodox.
Obiceiuri și tradiții populare de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor este profund înrădăcinată în spiritualitatea populară românească, unde creștinismul s-a împletit cu vechi credințe precreștine. Ielele, cunoscute și sub numele de zâne, șoimane sau împărătesele văzduhului, sunt spirite capricioase care, potrivit credinței populare, se manifestă în aceste zile.
Pentru a se feri de ele, oamenii respectă o serie de tradiții:
- Nu se doarme sub cerul liber, pentru a nu fi „luat în Hora Ielelor”.
- Nu se merge la răscruci, păduri, ape sau munți, unde se crede că spiritele dansează.
- Nu se lucrează și nu se fac certuri, pentru a nu atrage răzbunarea Rusaliilor.
- Nu se culeg plante medicinale timp de două săptămâni după Duminica Rusaliilor.
- Nu se înoată și nu se spală pe cap, întrucât Rusaliile sunt spirite ale apelor.

Ritualuri de protecție și simboluri sacre
- Ramurile de tei, nuc, plop sau stejar sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și apoi așezate la uși, ferestre și icoane, ca protecție împotriva duhurilor rele.
- Pelinul, usturoiul și tămâia, păstrate în punguțe roșii și purtate la brâu, sunt considerate talismane de apărare.
- În unele sate, ușile caselor sunt unse cu usturoi, iar gospodăriile sunt împodobite cu verdeață.
- Tradiția spune că fetele care urmează să se căsătorească împletesc coronițe din flori de câmp și le poartă la cununie.
Dansul călușarilor: un remediu ritual
Unul dintre cele mai spectaculoase și simbolice obiceiuri este Dansul Călușarilor, practicat mai ales în sudul țării. Călușarii, într-o formație ritualică, dansează pentru a alunga bolile și spiritele rele aduse de Rusalii. Se crede că acest dans poate vindeca „luatul din Rusalii”, o stare de boală provocată de contactul cu Ielele.
Rusaliile între mit și realitate
Potrivit tradiției populare, Rusaliile sunt sufletele fetelor moarte de tinere sau spirite ale morților care refuză să se întoarcă în lăcașurile lor după Paște. Se spune că dansează în cerc, iar locul unde au jucat rămâne ars și neroditor. Cine le vede, vorbește cu ele sau calcă pe locul unde au fost, poate suferi boli grave, de natură psihică sau fizică.
În această zi sfântă, Biserica și tradiția populară se întâlnesc într-un amestec de spiritualitate, mit și ritual, care dă Rusaliilor un farmec unic în calendarul creștin. Fiecare gest, fiecare rugăciune sau simbol este o încercare de a păstra echilibrul între lumea văzută și cea nevăzută.