Din cuprinsul articolului
Durere abdominală, sângerări neașteptate sau balonare persistentă pot părea banale la menopauză. Uneori, ascund ceva mai grav. Află care sunt simptomele care merită atenție imediată, potrivit medicilor.
Pentru multe femei, menopauza aduce o pauză binemeritată de la vizitele lunare la baie și fluctuațiile hormonale. Însă nu întotdeauna e o etapă liniștită. Unele simptome apărute în această perioadă pot indica riscuri serioase pentru sănătate. Printre ele se numără mai multe forme de cancer ginecologic, care apar mai frecvent după vârsta de 50 de ani.
Dr. Mahmut Guden, chirurg ginecolog și obstetrician, atrage atenția că „unul dintre primele semne ale cancerului uterin este sângerarea anormală, mai ales în timpul menopauzei sau imediat înainte de instalarea ei”. Iar acesta nu e singurul simptom care ar trebui să ridice semne de întrebare.
Ce tipuri de cancer pot apărea după menopauză?
După cum explică specialiștii de la Grupul Medical Park, cele mai întâlnite forme de cancer ginecologic care apar la femei aflate la menopauză sunt:
-
Cancerul de endometru (uterin)
-
Cancerul ovarian
-
Cancerul vulvar
Simptome care nu trebuie ignorate
Deși multe dintre aceste tipuri de cancer evoluează lent, detectarea lor într-o fază incipientă face diferența între tratament eficient și complicații. Iată care sunt semnalele de alarmă cele mai comune:
-
Sângerări după menopauză – chiar și o picătură de sânge, apărută la ani distanță după ultima menstruație, trebuie raportată medicului.
-
Scurgeri vaginale maronii sau cu miros neplăcut
-
Balonare persistentă și creșterea dimensiunii abdomenului
-
Durere pelvină sau senzație de presiune abdominală
-
Dureri de spate, greață, constipație sau urinări frecvente
-
Mâncărimi cronice în zona intimă sau ulcerații vulvare
-
Durere în timpul contactului sexual
Potrivit unui raport citat de Healthline.com și actualizat în 2024, peste 70% dintre cazurile de cancer ovarian sunt diagnosticate abia în stadiul III sau IV. Asta se întâmplă pentru că simptomele nu sunt evidente și seamănă cu cele ale unor afecțiuni minore.
Factorii de risc care contează
Fiecare organism reacționează diferit, dar anumite condiții cresc probabilitatea de a dezvolta un cancer ginecologic:
-
Menstruație începută devreme (sub 12 ani) sau menopauză târzie (după 55 de ani)
-
Obezitate
-
Diabet și hipertensiune
-
Terapie cu estrogen fără progesteron
-
Istoric de cancer la sân sau intestin în familie
-
Afecțiuni ovariene (sindromul ovarelor polichistice)
-
Fumat sau infecție cu HPV (în special pentru cancerul de col)
-
Istoric de parteneri sexuali multipli sau activitate sexuală precoce
Dr. Guden subliniază că riscul de cancer ovarian crește de la 1,4% la 5% dacă femeia are o rudă apropiată cu acest diagnostic. Dacă sunt două rude de gradul I afectate, riscul poate urca la 7%.
Ce analize te pot salva
Testul Papanicolau rămâne una dintre cele mai eficiente metode de screening. Potrivit datelor Medical Park, un singur test negativ reduce riscul de cancer de col uterin cu 45%. Nouă teste făcute periodic pot scădea riscul cu până la 99%.
Pe lângă Pap smear, se recomandă și ecografia transvaginală anuală, în special după 50 de ani. În cazul femeilor cu antecedente în familie, pot fi indicate și teste genetice (BRCA1, BRCA2) sau investigații suplimentare RMN.
“Cea mai bună formă de protecție este consultul anual. De multe ori, cancerul nu doare și nu anunță când vine. Dar medicul poate observa modificările înainte ca boala să se manifeste vizibil,” explică dr. Guden.
Ce poți face pentru a preveni
-
Menține o greutate normală – obezitatea e direct legată de riscul crescut de cancer uterin.
-
Renunță la fumat
-
Evită terapiile hormonale necontrolate
-
Adoptă o dietă bogată în legume și săracă în grăsimi animale
-
Fă sport regulat
-
Nu amâna controalele ginecologice
Pentru femeile cu istoric puternic de cancer ovarian în familie, uneori medicii recomandă intervenții profilactice, precum extirparea ovarelor. Deși o astfel de măsură nu garantează imunitatea, poate reduce semnificativ riscurile.
De reținut
Menopauza nu e doar o etapă încheiată, ci și un moment-cheie pentru a fi mai atentă la ce îți spune corpul. Simptomele aparent banale pot ascunde ceva serios. Consultul anual la ginecolog poate preveni multe situații dificile, iar testele simple pot face diferența.
