Din cuprinsul articolului
Un fragment de maxilar, vechi de peste 70 de milioane de ani, găsit în Transilvania, i-a pus pe jar pe cercetătorii internaționali. În oasele fosilizate ale unui dinozaur, echipa condusă de profesorul britanic Justin Stebbing, alături de specialiști români, a identificat o formă de tumoare extrem de rară, aproape identică cu un ameloblastom – afecțiune care se regăsește și astăzi la oameni.
De data aceasta, însă, țesutul moale s-a conservat incredibil de bine, iar globulele roșii fosilizate au fost studiate cu un nivel de detaliu imposibil până de curând.
Conform publicației Science Alert, această descoperire poate schimba complet modul în care cercetătorii înțeleg cancerul. În mod neașteptat, urmele bolii regăsite în fosile pot oferi indicii despre originea genetică a cancerului și pot deschide drumuri noi în cercetarea tratamentelor.
De ce este atât de importantă descoperirea din Transilvania
În ciuda numeroaselor filme și povești SF, ADN-ul nu supraviețuiește zecilor de milioane de ani. Însă, proteinele – blocurile de bază ale organismului – pot rezista, în condiții speciale, peste vremuri. Aici apare și miza uriașă: studiind proteinele păstrate în fosile, cercetătorii pot reconstrui procesele biologice vechi de milioane de ani.
Profesorul Justin Stebbing a explicat într-un interviu citat de Science Alert că „în timp ce ADN-ul se degradează complet, anumite proteine pot rămâne intacte în structura osoasă. Acestea acționează ca niște capsule moleculare, păstrând urme clare ale bolilor.” Exact asta s-a întâmplat și cu specimenul analizat în România: din maxilarul fosilizat s-au extras informații despre o tumoare antică, posibil cu trăsături comune cancerelor moderne.
Conexiunea directă cu studiile oncologice actuale
Descoperirea nu este doar spectaculoasă prin vechime. Este și incredibil de relevantă pentru medicina de azi. Cercetătorii afirmă că structura tumorală descoperită la dinozaurul transilvănean poate reflecta aceleași mecanisme biologice care stau la baza formării cancerului la oameni.
„Această comparație deschide o fereastră unică spre originile bolilor moderne. Avem, în sfârșit, șansa să înțelegem cum a evoluat cancerul și, mai ales, ce elemente s-au păstrat neschimbate în milioane de ani. Iar asta ar putea însemna o nouă abordare în tratamentele oncologice”, a adăugat Stebbing.
De la fosile la terapii: cum poate un dinozaur să contribuie la tratamentul cancerului
Cazul prezentat de echipa internațională este unic nu doar prin caracteristicile medicale, ci și prin nivelul de conservare a țesutului. Astfel de tumori sunt rar păstrate în fosile, iar descoperirea țesutului moale – mai ales a globulelor roșii – oferă cercetătorilor o platformă complet diferită de analiză.
Echipa care a lucrat la acest proiect a utilizat microscopie de ultimă generație, tehnici de scanare 3D și analiză moleculară pentru a documenta tumoarea și pentru a o compara cu formele moderne de cancer maxilar.
Pentru oncologi, orice informație suplimentară despre originile cancerului poate însemna un pas înainte spre tratamente mai eficiente, iar în final – un potențial leac.
Implicarea cercetătorilor români și contribuția științifică locală
România nu a fost doar terenul descoperirii, ci și un actor activ în procesul de cercetare. Specialiștii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” și de la Universitatea Babeș-Bolyai au colaborat strâns cu echipa coordonată de Stebbing, aducând în proiect experiența acumulată în paleontologie și geologie.
Este un semnal clar că cercetarea românească poate conta pe scena internațională, mai ales în domenii interdisciplinare cum este paleooncologia – o ramură aflată abia la început.
Ce urmează?
Deocamdată, echipa de cercetare continuă să analizeze eșantioanele prelevate, urmărind să extragă proteinele intacte și să le compare cu cele umane. Scopul este clar: înțelegerea în detaliu a modului în care s-au format și au evoluat aceste tumori, pentru a identifica puncte comune cu formele moderne ale bolii.
Dacă aceste conexiuni vor fi dovedite, vom avea în față o nouă resursă pentru medicina personalizată. Și poate, odată cu ea, un început de drum spre tratamente mai precise sau chiar spre prevenție.
