Din cuprinsul articolului
O apariție rară în largul statului indian Tamil Nadu a reaprins temerile legate de cutremure și dezastre naturale. Un pește de aproape 9 metri, cu aspect șerpuitor și o creastă roșie ca flacăra, a fost capturat recent de pescari locali.
Supranumit de comunitățile de coastă „Peștele Apocalipsei”, regalecul (cunoscut în engleză ca oarfish) este înconjurat de legende vechi de secole și, odată cu el, a revenit și panica.
Ce este, de fapt, „Peștele Apocalipsei”?
Regalecul trăiește în cele mai adânci ape ale oceanelor și rar ajunge aproape de suprafață. Este una dintre cele mai lungi specii de pește osoase cunoscute, putând atinge chiar și 11 metri, potrivit Scripps Institution of Oceanography. Aparițiile sale sunt atât de rare încât fiecare întâlnire cu acest animal stârnește curiozitate, uimire și, în unele regiuni, teamă.
Peștele capturat în Tamil Nadu avea aproximativ 9 metri și a fost atât de greu de manevrat, încât a fost nevoie de șapte pescari pentru a-l ține într-o fotografie. Ultimele observații documentate au fost în Australia și Noua Zeelandă, iar în India este a patra oară în decurs de un an când localnicii spun că au văzut creatura.
De unde vine teama?
Legenda are origini în mitologia japoneză. Potrivit unei credințe străvechi, regalecul urcă la suprafață înaintea cutremurelor, pentru că ar simți vibrațiile seismice din adâncuri. În comunitățile de coastă din Japonia, peștele este numit ryugu no tsukai, adică „mesagerul palatului mării”.
Au existat cazuri în care apariția sa a fost urmată de seisme majore, cum a fost cutremurul din Fukushima, în 2011. De aici, reputația sinistră și supranumele „Peștele Apocalipsei”.
Ce spune știința?
Până acum, nu există nicio dovadă științifică solidă care să confirme că regalecul anticipează cutremurele. Un studiu din 2019 publicat de cercetătorii de la Scripps Institution of Oceanography a concluzionat că nu s-au găsit corelații între aparițiile documentate ale peștelui și activitatea seismică.
Specialiștii explică prezența peștelui aproape de suprafață prin alte motive: boală, rănire, dezechilibre ecologice sau perioade de reproducere. Regalecul are o musculatură slabă și plutește încet, uneori în poziție verticală, alimentându-se cu plancton. Este un animal lent și inofensiv, dar aspectul neobișnuit și raritatea îl transformă într-un simbol de temut în rândul localnicilor.
De ce apar tot mai des astfel de cazuri?
O ipoteză lansată de cercetători marini presupune că schimbările climatice și pescuitul industrial modifică habitatele din adâncuri. Peștii care trăiesc la mare adâncime sunt tot mai des forțați să se apropie de suprafață. Nu este neapărat un semn al unui dezastru natural iminent, ci o consecință a dezechilibrelor din mediul marin.
Totuși, impactul psihologic în rândul comunităților locale rămâne puternic. În Tamil Nadu, după capturarea peștelui, oamenii au început să evite ieșirile în larg, iar mulți pescari au refuzat să iasă în zilele următoare. Pentru aceștia, mitul nu este doar o poveste transmisă din generație în generație – este un avertisment pe care îl iau în serios.
De reținut
În spatele unei legende încărcate de mister se află o realitate complexă. Apariția peștelui regalec rămâne un fenomen spectaculos, dar explicațiile științifice par să încline spre cauze biologice, nu paranormale. Cu toate acestea, pe coastele Indiei, Japoniei sau ale Pacificului de Sud, mitul continuă să influențeze percepțiile, reacțiile și, uneori, deciziile de zi cu zi.
