Din cuprinsul articolului
Un test simplu, care nu durează mai mult de jumătate de minut și nu necesită decât o foaie de hârtie și un pix, atrage atenția specialiștilor în neurologie din întreaga lume.
Poate părea banal, dar metoda a fost descrisă de dr. Eric Berg ca fiind „unul dintre cele mai sensibile instrumente” pentru depistarea timpurie a declinului cognitiv. Mai mult, unii neurologi consideră acest test chiar mai precis decât clasicele probe de memorie.
Ce presupune testul?
Tot ce ai nevoie este o foaie, un pix și 30 de secunde. În acest interval, trebuie să desenezi un ceas tradițional, cu toate cele 12 cifre, iar acele sale să indice ora 11:10. Simplu în teorie. Totuși, rezultatul poate spune multe despre starea actuală a creierului tău.
După ce timpul a expirat, răspunsurile se evaluează prin șase criterii clare:
-
Ai scris toate cele 12 cifre?
-
Sunt în ordine corectă?
-
Sunt așezate egal, circular?
-
Ai poziționat corect acul mic (pentru ora 11)?
-
Ai desenat corect acul mare (pentru 10 minute)?
-
Ai terminat în cele 30 de secunde?
Oricare dintre aceste puncte ratate poate ridica un semn de întrebare, potrivit explicațiilor oferite de Dr. Berg. Acesta consideră că testul, aparent banal, poate scoate la iveală dificultăți cognitive subtile care altfel ar trece neobservate luni sau chiar ani.
De ce funcționează?
Pentru a desena un ceas corect într-un timp atât de scurt, creierul trebuie să coordoneze mai multe funcții simultan: orientare spațială, memorie, percepția timpului, limbaj vizual și planificare motorie. Chiar și o mică dificultate într-una dintre aceste arii poate indica o problemă incipientă, explică specialiștii.
Un studiu recent susține că acest test este deja utilizat în unele clinici ca metodă de evaluare rapidă a funcției cognitive, în special la persoanele cu risc crescut de demență sau afecțiuni neurologice.
Ce înseamnă demența timpurie și cum se manifestă?
Demența cu debut precoce este diagnosticată atunci când simptomele apar înainte de 65 de ani. Potrivit Alzheimer’s Society, acest tip de demență are trăsături distincte față de forma clasică apărută la vârste înaintate. Persoanele mai tinere pot manifesta dificultăți în limbaj, coordonare, comportament sau percepție vizuală, înainte ca pierderea memoriei să devină vizibilă.
Simptomele inițiale pot include:
-
Rătăcirea obiectelor personale.
-
Probleme în găsirea cuvintelor potrivite.
-
Dificultăți în luarea deciziilor.
-
Schimbări de dispoziție și de personalitate.
-
Probleme cu orientarea spațială.
Care sunt cauzele și factorii care pot influența apariția?
Dr. Berg atrage atenția asupra unor factori care pot accelera degradarea cognitivă. Printre aceștia, consumul ridicat de zahăr este menționat frecvent. Acesta ar putea afecta volumul hipocampului – regiunea cerebrală responsabilă de memorie. Stresul cronic, somnul de proastă calitate și inflamațiile persistente din corp pot, de asemenea, avea un impact semnificativ.
Etapele demenței: de la semnale discrete la pierderi profunde
Demența evoluează, de regulă, în trei stadii:
-
Stadiul incipient: Apar dificultăți subtile – uitarea unor întâlniri, pierderea obiectelor, greșeli în gestionarea banilor.
-
Stadiul intermediar: Confuzia devine frecventă, activitățile de bază precum îmbrăcatul sau gătitul necesită ajutor.
-
Stadiul avansat: Persoana afectată devine complet dependentă, pierde capacitatea de a comunica și recunoaște persoane apropiate.
Alzheimer’s Society explică faptul că viteza de progres diferă de la caz la caz. Unele persoane trec mai lent prin etape, în timp ce altele pot ajunge rapid într-o fază severă.
Ce poți face dacă testul îți ridică semne de întrebare?
Rezultatul nu este un diagnostic. Dar dacă ai ratat mai multe dintre cele șase puncte, merită să discuți cu un medic neurolog. O evaluare completă poate include teste suplimentare, imagistică cerebrală și analize de sânge.
Prevenția rămâne un element-cheie. Specialiștii recomandă activitate fizică regulată, alimentație echilibrată, somn de calitate și evitarea stresului cronic. Interacțiunile sociale frecvente și activitățile care stimulează creierul – jocurile de logică, învățarea unei limbi străine sau cântatul la un instrument – pot menține sănătatea mentală mai mult timp.
