Din cuprinsul articolului
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a valida modificările salariale impuse unilateral de stat a provocat reacții dure din partea sindicatelor.
Blocul Național Sindical (BNS) acuză o „răsturnare periculoasă a ordinii constituționale” și atrage atenția asupra consecințelor directe pentru toți angajații care lucrează în sistemul public. Mai mult, există temeri că acest precedent s-ar putea extinde rapid și în zona privată.
Ce a decis CCR și de ce se vorbește despre un precedent
CCR a emis motivarea deciziei în Dosarul nr. 52D/2021, prin care susține că statul are dreptul de a modifica unilateral contractele individuale de muncă, fără consultări sau renegocieri, atunci când legea o impune. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025.
Blocul Național Sindical acuză faptul că instanța constituțională „validează un abuz” și legitimează intervenția directă a Guvernului în acordurile salariale, fără a mai fi nevoie de acordul părților implicate.
„CCR lasă angajatorul-stat să decidă ce taie, când taie și cum taie, iar contractul individual devine un document aproape decorativ”, a transmis Dumitru Costin, liderul BNS, într-un comunicat preluat de Agerpres.
Legătura controversată cu o ordonanță de urgență
Publicarea motivării CCR a coincis cu adoptarea de către Guvern a unei Ordonanțe de Urgență care prevede, printre altele, eliminarea sporurilor pentru condiții vătămătoare și reducerea numărului de zile suplimentare de concediu pentru angajații din sectorul public.
Potrivit BNS, această suprapunere nu este întâmplătoare. Confederația sindicală vorbește despre o acțiune premeditată, menită să ofere o bază juridică solidă unei măsuri impopulare, care afectează direct veniturile a sute de mii de angajați.
Dreptul la grevă, restrâns prin decizie oficială
În motivarea sa, CCR menționează că „dreptul la grevă nu este unul absolut”. Cu alte cuvinte, statul are libertatea de a restrânge protestele atunci când consideră că activitatea economică sau socială ar putea fi afectată.
Sindicatele consideră această interpretare ca fiind o amenințare directă la adresa oricărei forme de protest colectiv. În opinia BNS, acest fragment „deschide calea către limitarea dreptului la grevă, în funcție de interesele autorităților, nu de nevoile sau nemulțumirile angajaților”.
Deși decizia vizează în primă fază lucrătorii din administrație, sănătate, educație sau alte domenii finanțate din bani publici, BNS avertizează că efectele nu se vor opri aici.
„Vorbeam până acum despre drepturi câștigate. Acum vorbim despre drepturi care pot fi retrase oricând, fără explicații și fără negociere. Astăzi e vorba despre bugetari. Mâine, același principiu poate fi aplicat și în privat”, a mai adăugat Dumitru Costin.
Această îngrijorare vizează modificarea raportului de forțe între angajator și angajat. Dacă o autoritate de stat poate interveni într-un contract individual fără acordul părților, există riscul ca această abordare să fie preluată și de companii private care caută să reducă costurile în perioade dificile.
Ce urmează?
Blocul Național Sindical anunță că va sesiza instituțiile europene. Sunt vizate Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde se va încerca blocarea aplicării unor astfel de măsuri prin invocarea dreptului la muncă echitabilă și a principiului negocierii colective.
În paralel, sindicatele pregătesc acțiuni de protest și cer Parlamentului să intervină legislativ pentru a restabili un echilibru între angajat și angajator.
Cât de sigur mai este un contract de muncă?
Decizia CCR ar putea schimba radical raporturile de muncă în România. Salariile, sporurile și alte beneficii negociate anterior se pot modifica prin simpla apariție a unei legi sau ordonanțe. Sindicatele avertizează că acest tip de intervenție afectează încrederea în stat, în angajatori și în ideea de contract în sine.
Pentru milioane de angajați, contractul semnat la angajare reprezenta până acum o garanție. De acum, ar putea fi doar o promisiune care poate fi retrasă oricând, fără consultare.
