Din cuprinsul articolului
Românii care achită ani la rând contribuția de sănătate și ajung să fie refuzați la analize gratuite se simt, pe bună dreptate, înșelați. Situația este cunoscută inclusiv de autorități. Vineri seară, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a vorbit deschis la Digi24 despre nemulțumirile oamenilor, risipa din sistem și problemele reale care blochează accesul la tratamentele promise.
Explicația sa a fost directă: sistemul funcționează pe baza principiului solidarității — iar contribuția lunară nu garantează automat accesul imediat la orice investigație, oricât de scumpă ar fi.
„Este ca un RCA la mașină”, a spus Moldovan. „Nu plătești pentru că ai deja nevoie, ci pentru că vei putea avea nevoie.”
„Am plătit toată viața la sănătate și tot nu primesc nimic?”
Mulți pensionari susțin că, după o viață de muncă și contribuții, nu mai au acces la investigații de bază. Dar Horațiu Moldovan spune că aici există o confuzie majoră între CAS (contribuția pentru pensii – 25%) și CASS (asigurarea de sănătate – 10%).
„Acea contribuție lunară pe care oamenii o plătesc în activitate este formată din mai multe componente. CASS, acel 10%, asigură accesul la servicii medicale. CAS-ul, în schimb, ține de pensii. Deci nu e vorba că ai plătit ‘toată viața’ pentru sănătate. Ai plătit o parte.”
Și totuși, întrebarea rămâne: dacă am plătit ani de zile, de ce nu pot beneficia când am nevoie?
Președintele CNAS oferă un exemplu: în primele zile de mandat, a fost pus în fața aprobării unui tratament care costa 1,2 milioane de euro pentru o singură fiolă. Medicația era pentru un pacient oncologic, tratament compensat de stat, în mod gratuit.
„Poate părea absurd că plătești 10% lunar și nu primești niște analize simple. Dar acești bani acoperă uneori tratamente care, altfel, ar fi imposibil de susținut pentru oricine.”
Problemele reale: salarii, risipă și sistemele paralele
Un alt punct delicat este legat de modul în care sunt cheltuiți banii din sistem. Conform datelor prezentate de șeful CNAS, la finalul acestui an, spitalele vor factura aproximativ 16 miliarde de lei pentru servicii medicale: internări, spitalizări de zi, intervenții. La această sumă se adaugă 17 miliarde de lei pentru completarea salariilor din sistem, bani veniți direct din bugetul de stat.
„Începând cu 2018, salariile din sănătate au crescut constant. Acum avem o cheltuială de personal care a ajuns într-un punct alarmant. E clar că trebuie pusă o frână.”
În paralel, spune Moldovan, pacienții sunt tot mai des trimiși de la sistemul public spre cel privat. O practică tolerată prea mult timp și care afectează încrederea în stat.
„Sunt conștient că pacientul simte că pierde. Sunt medic, știu ce înseamnă asta. Dar trebuie să reorganizăm întregul mecanism al asigurării medicale în România, altfel lucrurile nu se vor schimba.”
De ce nu sunt banii de ajuns?
Potrivit lui Moldovan, două sectoare consumă cea mai mare parte din buget: spitalele și medicamentele scumpe. Iar deși există tratamente compensate și investigații decontate, cererea e uriașă, iar resursele nu pot ține pasul.
„E o combinație între costuri tot mai mari, lipsa de prioritizare și o cultură generală a risipei. Nu putem susține la infinit acest ritm fără reforme reale.”
Ce urmează?
Moldovan spune că deja există discuții cu premierul și cu ministrul Sănătății pentru o reformă a modului în care funcționează asigurarea medicală în România. În zilele următoare, CNAS va prezenta Guvernului un pachet de măsuri menite să oprească dezechilibrele actuale și să restabilească un echilibru între ce se promite și ce se oferă efectiv.
„Nu e o chestiune pe care o putem repara peste noapte. Dar știm unde e problema și suntem hotărâți să o abordăm. Nu fugim de subiect, nu ne ascundem după lozinci.”
