Din cuprinsul articolului
Creștinii ortodocși îl prăznuiesc duminică, pe 27 iulie, pe Sfântul Pantelimon, considerat patronul medicilor şi tămăduitorul bolnavilor, fiind unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii.
Cunoscut drept „doctorul fără de arginți”, Sfântul Pantelimon este un simbol al vindecării, al milei și al credinței neclintite.
Povestea Sfântului Pantelimon
Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 în orașul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naștere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă „cel în toate puternic că un leu”, un nume păgân, căci tatăl sau împărtășea credința în zei. Însă Evula, mamă sa, era creștină. Aceasta moare la puțini ani de la nașterea lui Pantoleon. La îndemnul tatălui sau termină Școala de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin, scrie crestinortodox.ro.
Destinul i s-a schimbat radical când l-a cunoscut pe preotul Ermolae, cel care l-a readus la credința creștină și i-a arătat că o altă dimensiune, poate chiar mai profundă, a medicinei este vindecarea sufletelor. Nu a trecut mult timp până când Pantelimon a devenit cunoscut pentru vindecările sale miraculoase – făcute nu pentru bani, ci din dragoste față de semeni. Se spune că a vindecat, prin rugăciune, un copil mușcat de o viperă. Credința tot mai puternică l-a determinat să se boteze.
Minunile sale s-au răspândit repede, iar exemplul său a fost atât de puternic, încât chiar și tatăl său păgân s-a convertit. După moartea acestuia, Pantelimon și-a împărțit întreaga avere săracilor și a ales să-și trăiască viața în slujba celor bolnavi, câștigându-și astfel renumele de „doctor fără de arginți”.
Denunțat pentru credința sa, Pantelimon a fost supus la numeroase torturi. În cele din urmă, a fost decapitat la ordinul împăratului, în anul 305, în timpul persecuțiilor ordonate de Dioclețian. Deși fusese dat ordin să-i fie ars trupul, creștinii l-au recuperat și l-au înmormântat cu cinste, în apropierea locului martiriului.
Moaștele sale sfinte au fost păstrate de-a lungul veacurilor, fiind astăzi venerate în biserici din întreaga lume. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitorul celor suferinzi, un simbol al milosteniei, credinței și vindecării.
Rugăciunea care te ajută să te vindeci de boli
Această este rugăciunea pe care cei care vor să se vindece de suferințele fizice și sufletești ar trebui să o spună ori de câte ori se simt pierduți și nu mai găsesc puterea pentru a depăși momentele grele, coform crestinortodox.ro.
„O, Mare Mucenice și Tămăduitorule Pantelimon! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi și nu lăsa să rămână în noi bolile trupești și sufletești de care suferim. Vindecă bolile pricinuite de patimile și păcatele noastre.
Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească și sufletească – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de dorințe și împătimire de lucrurile trecătoare pământești – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii, pentru păcatele, neputințele și pentru datoriile noastre – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de ținerea în mintea noastră a răului, de mânie, de ură, de tulburare – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Tămăduitorule a Sfântului Athos și a întregii lumi!
Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia și netrebnicia noastră – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de multele și feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saț, în nereținere, în desfătare – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deșartă și de cea săvârșită cu judecată – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Sfinte Pantelimon!
Ne dor ochi noștri de privirile păcătoase.
Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor deșarte, a cuvintelor rele, defăimătoare. Ne dor mâinile noastre neîntinse spre săvârșirea rugăciunii și spre fapta cea de milostenie – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care ușor se îndreaptă spre căi rătăcite și spre locuințele acestei lumi – tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Dar cel mai mult ne dor limba și buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urâte, de nerostirea cuvintelor de rugăciune, de laudă sau de rostirea acestora cu nepăsare, cu neluare aminte și fără de pricepere – tămăduiește-ne, o, Milostive!
Tot trupul nostru este bolnav:
Bolnavă este mintea noastră și lipsită de înțelegere, înțelepciune și de cugetare.
B olnavă este închipuirea noastră, care nu dorește și nu este în măsură să conștientizeze atât moartea și suferință veșnică a păcătoșilor, cât și Fericirile Împărăției Cerești, mânia Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui.
O, Sfinte Pantelimon, tămăduiește-ne.
Ne doare totul în noi.
În neputință este sufletul nostru cu toate puterile și priceperile lui. În neputință este trupul nostru cu toate mădularele lui. Tămăduiește-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tămăduitorul cel fără de arginți, Doctorul cel mult iubitor și sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor și neputințelor, ci tămăduiește-ne cu puterea Harului tău și vom lăuda Preasfânta Treime: pre Tatăl, pre Fiul și pre Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor și vom mulțumi harului tău purtător de vindecări în veci. Amin.”
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Pantelimon
Fiind considerată o zi de pomenire, mulți credincioși pregătesc colivă, colaci și mâncare de post, pe care le oferă în memoria celor adormiți. În multe zone, se împart și fructe de sezon, precum mere sau prune, „ca să nu fie poamele viermănoase”. Milostenia făcută în această zi este văzută ca o formă de protecție împotriva bolilor și necazurilor.
Credincioșii merg la biserică și aprind lumânări pentru sănătate, mai ales pentru cei suferinzi sau aflați pe patul de moarte. Se citesc acatiste către Sfântul Pantelimon, considerat tămăduitor grabnic ajutător, iar mulți oameni rostesc rugăciuni speciale pentru vindecare trupească și sufletească.
Mulți români rostesc în această zi rugăciuni speciale către Sfântul Pantelimon, cerându-i ajutorul în caz de boală, operații sau suferințe trupești. Rugăciunea către el este una dintre cele mai cunoscute rugăciuni de vindecare din tradiția ortodoxă.
De-a lungul vremii, ziua Sfântului Pantelimon a fost învăluită în numeroase superstiții și semne populare, care reflectă înțelepciunea empirică și spiritualitatea țăranului român.
Se spune că dacă plouă pe 27 iulie, toamna va fi lungă, bogată și rodnică. Frunza teiului se întoarce pe dos, iar cerbul iese din apă, semne că vara se încheie și se apropie iarna. În această zi, apa începe să se răcească, după credința populară.
Unde se găsesc moaștele Sfântului Pantelimon?
În România, credincioșii se pot închina Sfântului Pantelimon în numeroase lăcașuri de cult unde moaștele sale sunt păstrate cu sfințenie. De la Catedrala Mitropolitană din Iași, până la Catedrala Episcopală din Galați — unde se află și moaștele Sfântului Nectarie — și până la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța (unde se păstrează relicve încă din 1931) și Mănăstirea Oașa din județul Alba, aceste locuri au devenit adevărate centre de pelerinaj.
În București, moaștele pot fi cinstite la mai multe biserici importante: „Adormirea Maicii Domnului – Precupeții Noi”, Sfântul Stelian Lucaci, Sfântul Dumitru (Posta), Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Alexie și, desigur, la Biserica Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc, lăcaș închinat chiar acestui sfânt tămăduitor.
