Sari la conținut

Tragedia nevăzută din casele noastre. Copiii ne sunt în pericol: cum îi salvăm

Sursă foto: Getty Images
Numărul adolescenţilor cu tulburări din sfera emoţională s-a triplat după pandemie, la Spitalul Obregia

Copiii noștri trăiesc o criză tăcută. Creșterea alarmantă a depresiei, anxietății și suicidului în rândul celor mici arată cât de urgentă este reconectarea cu valorile de bază ale copilăriei. Află ce poți face.

Un celebru psihiatru, dr. Luis Rojas Marcos, trage un semnal de alarmă: în tăcere, în casele noastre se desfășoară o criză profundă care afectează copiii, cei mai valoroși membri ai societății.

Problemele emoționale și mentale în rândul copiilor ating cote alarmante, iar datele sunt de-a dreptul îngrijorătoare:

Tragedia nevăzută din casele noastre. De ce sunt copiii tot mai nefericiți

Statistici care dor:

  • 1 din 5 copii suferă de probleme de sănătate mintală
  • ADHD: creștere cu 43%
  • Depresia adolescenților: +37%
  • Sinucideri între 10-14 ani: +200%

Ce s-a întâmplat cu copilăria? De ce copiii noștri sunt din ce în ce mai nefericiți, mai stresați și mai fragili emoțional?

telefon
Sursa foto: Pixabay

Cauza: O copilărie fără fundamente

Copiii de azi cresc într-un mediu suprastimulat digital, dar lipsit de elementele esențiale pentru o dezvoltare echilibrată, potrivit imenough.co:

  • Părinți emoțional absenți
  • Lipsa limitelor și a responsabilității
  • Somn insuficient și alimentație dezechilibrată
  • Lipsa mișcării în aer liber
  • Tehnologie în exces și zero plictiseală
  • Stimulare constantă fără pauze sau reflecție

Efectele directe asupra copiilor:

  • Tulburări de atenție și hiperactivitate
  • Probleme de autocontrol și frustrare
  • Scăderea empatiei și a abilităților sociale
  • Creșterea dependenței de tehnologie
  • Lipsa rezilienței în fața greutăților

Cum reînvățăm să fim părinți. Întoarcerea la adevăratele nevoi ale copilăriei

Răspunsul la criza emoțională a copiilor de astăzi nu se află în gadgeturi, terapii scumpe sau trucuri magice, ci într-o întoarcere lucidă la valorile simple, dar esențiale, care au stat la baza unei copilării sănătoase de-a lungul generațiilor.

1. Reconstruiește rutina zilnică

Copiii au nevoie de stabilitate. Rutinele zilnice previzibile le oferă siguranță și reduc stresul. O zi organizată în jurul unor repere clare (mese, somn, teme, joacă, relaxare) le reglează ritmul biologic și le dezvoltă disciplina internă.

  • Creează un program vizual dacă copilul este mic
  • Păstrează aceleași ore pentru culcare și masă, chiar și în weekend
  • Evită haosul zilnic – copiii nu au nevoie de agende încărcate, ci de calitate, nu cantitate

2. Educația prin exemplu: tu ești prima lecție a copilului tău

Comportamentul părinților modelează comportamentul copiilor. Un părinte care vorbește cu calm, își cere scuze, respectă reguli și știe să-și gestioneze emoțiile va avea un copil care învață exact aceleași lucruri.

  • Nu reacționa exagerat la greșelile copilului
  • Arată-i că este OK să fii frustrat, dar important este cum gestionezi acea stare
  • Modelează empatia, responsabilitatea și autodisciplina

3. Reintră în viața emoțională a copilului

Disponibilitatea emoțională nu înseamnă doar a fi prezent fizic, ci a fi acolo cu totul – minte, inimă și suflet.

  • Fă din conectarea emoțională un obicei zilnic (10-15 min. de conectare 1-la-1 fără ecrane)
  • Pune întrebări cu sens: „Ce te-a făcut fericit azi?”, „Ce ți-a fost greu?”
  • Respectă emoțiile copilului – chiar dacă sunt incomode sau „nepotrivite”
  • Arată-i cum să salute, să facă cu rândul, să împartă fără să rămână fără nimic, să spună mulțumesc și te rog, să recunoască greșeala și să-și ceară scuze (nu-l forța)
  • Conectează-te emoțional – zâmbește, îmbrățișează, sărută, gâdilă, citește, dansează, sari, joacă-te

4. Alege relația, nu controlul

Părinții de azi sunt tentați fie să controleze tot, fie să renunțe complet la control. Niciuna nu funcționează. Soluția este relația autentică, bazată pe respect reciproc și ghidare, nu pe forță.

  • Stabilește limite, dar explică-le
  • Ascultă punctul de vedere al copilului
  • Învață să spui NU cu fermitate, dar cu empatie

5. Detox digital: eliberează copilăria de ecrane

Copiii nu trebuie să fie crescuți de YouTube sau TikTok. Tehnologia poate fi utilă, dar dozată și supravegheată, altfel devine toxică.

  • Impune reguli clare pentru utilizarea dispozitivelor (ex: max. 1h/zi în afara temelor)
  • Evită complet tehnologia înainte de culcare și dimineața
  • Înlocuiește timpul de ecran cu: lectură împreună, activități în natură, gătit, bricolaj
Copil suparat
Sursa foto: arhiva Docotrul Zilei

6. Joc liber, plictiseală și interacțiune reală

Plictiseala este terenul fertil al creativității. Un copil care nu e stimulat constant va învăța să creeze, să inventeze, să exploreze.

  • Oferă timp și spațiu fără ecrane, fără intervenție
  • Păstrează materiale creative la îndemână: hârtie, culori, lego, cărți
  • Nu interveni imediat când copilul spune „mă plictisesc” – spune: „E un moment bun pentru o idee nouă”

7. Responsabilitate în loc de răsfăț

Copilul nu trebuie „protejat” de toate frustrările. El are nevoie să învețe să contribuie, să ajute, să greșească și să repare. Aceste experiențe îi formează caracterul.

  • Dă-i sarcini zilnice adaptate vârstei
  • Nu-i „salva” mereu din greșeli
  • Încurajează rezolvarea de probleme, nu evitarea lor
  • Împăturirea hainelor, așezarea mesei, îngrijirea animalelor – în funcție de vârstă
  • Nu le face temele, nu le căra ghiozdanul
  • Greșelile sunt lecții, nu eșecuri

Dr. Luis Rojas Marcos, promotor al optimismului și al solidarității

Dr. Luis Rojas Marcos este un psihiatru și cercetător de renume internațional, autor și profesor universitar, care și-a dedicat viața promovării sănătății mentale și sprijinului persoanelor vulnerabile.

Din 1982 până în 1992, a condus serviciile psihiatrice din New York, acoperind 11 spitale și servicii de urgență. Din 1995 până în 2002, a fost președinte al sistemului de spitale publice din New York, gestionând 16 spitale și rețeaua de ambulatorii municipale.

A coordonat răspunsul psiho‑medical la atacurile din 11 septembrie 2001 și a documentat experiența în cartea „Beyond 9/11: Overcoming Trauma”.

Fondator al Project HELP, primul serviciu mobil destinat persoanelor fără adăpost cu boli mentale grave, un model replicat în numeroase orașe.

Profesor de Psihiatrie la New York University, colaborator cu Academia de Medicină din New York și American Psychiatric Association, membru de onoare al Societății Spaniole de Psihiatrie.

Autor al unor volume influente precum „Las semillas de la violencia”, „Nuestra felicidad”, „La fuerza del optimismo” și „Corazón y mente” (în colaborare cu cardiologul Valentín Fuster).

A pledat constant împotriva stigmatizării bolilor mintale și în favoarea unei finanțări mai consistente pentru serviciile psiho‑sociale. Considerat un vizionar și un model pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale, atât în SUA, cât și în Spania, potrivit thinkingheads.com.

Dr. Luis Rojas Marcos oferă o perspectivă complementară și autoritară asupra aspectului emoțional al sănătății copiilor și familiilor. Prin abordările sale interdisciplinare, bazate pe optimism, intervenție comunitară și reconectare umană, el reafirmă mesajul central al articolului: soluția nu constă în tehnologie sau medicamente, ci în reconectarea adevărată, empatia și construirea rezilienței sănătoase.

Avem timp să schimbăm

Criza emoțională a copiilor nu este o sentință definitivă. Este un semnal de alarmă care ne spune că trebuie să ne întoarcem la ceea ce contează cu adevărat: prezența, limitele, iubirea, responsabilitatea, jocul real, nu virtual.

Copiii noștri nu au nevoie de jucării scumpe sau de tablete de ultimă generație. Au nevoie de noi, conectați, autentici, stabili. Această „tragedie tăcută” poate fi oprită. Nu cu soluții miraculoase, ci cu prezență conștientă, echilibru și iubire adevărată.

E timpul să ne întrebăm: Ce fel de copil vrem să creștem? Și mai ales: Ce fel de adult vrem să fim pentru ei?

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel