Din cuprinsul articolului
În Europa, valurile de căldură au devenit nu doar mai frecvente, ci și semnificativ mai intense și mai îndelungate. Schimbările climatice transformă continentul într-un punct fierbinte al crizelor climatice, iar efectele se resimt profund în sănătatea publică, performanța economică și stabilitatea infrastructurilor. Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), nu mai puțin de 95% dintre decesele asociate fenomenelor meteorologice extreme în Europa sunt cauzate de temperaturile extreme. Aceste pierderi umane sunt însoțite de costuri economice considerabile, estimările actuale arătând că valurile de căldură afectează deja economia europeană cu până la 0,5% din PIB anual – un procent ce ar putea depăși 3% în țările sudice cele mai expuse, până în anul 2060.
Statisticile recente subliniază gravitatea problemei. În vara anului 2022, temperaturile ridicate au fost responsabile pentru până la 70.000 de decese pe continent. Un an mai târziu, în 2023, alte 47.000 de persoane și-au pierdut viața în urma valurilor de căldură extreme. Iar viitorul nu pare mai promițător. Agenția Europeană de Mediu avertizează că aceste evenimente climatice severe nu doar că vor continua, dar vor deveni din ce în ce mai intense și mai dese în toate scenariile climatice. Nopțile tropicale și zilele caniculare vor crește semnificativ în frecvență, afectând în mod direct sănătatea populației și funcționarea normală a societății.
Cine sunt cei mai vulnerabili
Efectele valurilor de căldură nu sunt distribuite uniform. Persoanele în vârstă, sugarii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și lucrătorii care desfășoară activități în aer liber sunt cei mai expuși riscului. În același timp, infrastructura urbană intensifică impactul căldurii. Aproximativ 46% dintre spitalele și 43% dintre școlile europene se află în zone în care temperaturile sunt cu cel puțin 2°C mai ridicate decât media regională. În plus, aceste zone urbane sunt adesea lipsite de vegetație, având doar 16%, respectiv 10% spațiu verde în proximitate, comparativ cu 42% în restul orașului. Spațiile verzi urbane, cum ar fi parcurile și bulevardele umbrite, joacă un rol esențial în atenuarea efectelor căldurii, dar, potrivit AEM, acestea sunt încă insuficiente.
Impactul asupra sănătății și sistemului medical
Din punct de vedere medical, valurile de căldură pun o presiune considerabilă pe sistemele de sănătate. Organismul uman are dificultăți în reglarea temperaturii corporale în condiții de caniculă, ceea ce duce la stres termic, deshidratare și agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii. În Portugalia, de exemplu, s-a observat o creștere cu 19% a internărilor spitalicești în timpul valurilor de căldură. În Franța, vizitele la camerele de gardă s-au dublat, iar consultațiile medicale pentru probleme legate de căldură s-au triplat.
Un alt factor agravant este interacțiunea dintre căldura extremă și poluarea aerului. Temperaturile ridicate favorizează formarea ozonului troposferic, o substanță periculoasă pentru sistemul respirator. Expunerea chiar și pe termen scurt la ozon poate agrava astmul, reduce funcția pulmonară și crește riscul de infecții, în special în rândul persoanelor vulnerabile.
Efecte economice și asupra infrastructurii
Consecințele nu se opresc la nivel medical. Temperaturile extreme reduc productivitatea muncii, mai ales în sectoarele unde activitatea se desfășoară în aer liber sau în spații fără aer condiționat. Capacitatea de concentrare, rezistența fizică și funcțiile cognitive sunt afectate, ceea ce duce la pierderi economice semnificative. În același timp, infrastructura rutieră și feroviară suferă din cauza dilatării materialelor, iar rețelele energetice sunt suprasolicitate de cererea tot mai mare pentru răcire.
AEM estimează că, în ritmul actual, costurile economice generate de valurile de căldură vor continua să crească semnificativ, în special în țările din sudul Europei, precum Spania, Italia, Grecia sau Portugalia, care se confruntă cu cele mai severe episoade de caniculă.
Politici publice și adaptare insuficientă
Deși 21 dintre cele 38 de țări din Spațiul Economic European au implementat planuri de acțiune pentru protecția sănătății în fața căldurii extreme, nivelul general de pregătire este considerat doar „mediu”. Alte patru țări se află în proces de elaborare a unor strategii, în timp ce doar 20 dintre cele 37 de politici naționale de adaptare și 20 din cele 34 de strategii de sănătate la nivel european fac referire explicită la impactul căldurii asupra sănătății cardiovasculare și respiratorii.
Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că sunt necesare măsuri urgente pentru protejarea populației. Schimbările climatice avansează rapid, iar efectele asupra sănătății și economiei vor deveni din ce în ce mai greu de gestionat în lipsa unei politici coerente, bine finanțate și bazate pe date științifice.
Europa se confruntă cu una dintre cele mai serioase provocări ale secolului: adaptarea la o climă din ce în ce mai caldă și mai imprevizibilă. Valurile de căldură nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate recurentă cu efecte devastatoare. Protejarea sănătății publice, consolidarea infrastructurii și adoptarea unor politici eficiente de adaptare devin priorități strategice, dacă vrem ca Europa să rămână rezilientă în fața crizei climatice care se adâncește.
