Din cuprinsul articolului
Cele 5 schimbări subtile în comportament după vârsta de 50 de ani care pot fi primele semne ale demenței. Află ce să urmărești și de ce intervenția timpurie contează.
Demența este o afecțiune neurologică progresivă, care nu apare brusc, ci se dezvoltă lent, uneori pe parcursul mai multor ani. Înainte ca pierderea memoriei să devină evidentă, creierul poate trimite semnale subtile prin comportament și emoții.
Observarea acestor modificări, mai ales după 50 de ani, poate fi un pas esențial spre diagnostic precoce și intervenție eficientă.
Schimbări subtile ce indică demența: 1. Apatie, prin pierderea interesului și a motivației
Persoanele afectate pot deveni mai retrase, pierzând interesul pentru hobby-uri, prieteni sau activități care înainte le aduceau bucurie. Apar dificultăți în a iniția sau a se implica în activități zilnice.
Potrivit theconversation.com, această apatie nu înseamnă doar „lene” sau „plictiseală”. Este o reducere marcată a motivației și a implicării în viața de zi cu zi.
Persoana afectată:
- nu mai inițiază conversații;
- renunță la activități plăcute, cum ar fi hobby-urile, sportul sau voluntariatul;
- petrece mai mult timp izolată, fără dorința de a socializa.
Această schimbare poate fi confundată cu depresia, dar în demență apatia apare adesea fără tristețe profundă. Pur și simplu „dispare scânteia” pentru acțiuni și relații. Cercetările arată că apatia este unul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale degenerării frontotemporale și ale altor forme de demență.
2. Dereglări afective: schimbări bruște și inexplicabile ale dispoziției
Apar schimbări notabile de dispoziție sau anxietate. Persoana poate deveni tristă, instabilă emoțional sau se îngrijorează excesiv în situații obișnuite, toate fiind semnale de alarmă.
Schimbările emoționale pot apărea înainte de tulburările de memorie.
Acestea includ:
- anxietate crescută în situații obișnuite;
- episoade de iritabilitate sau furie disproporționate;
- tristețe fără cauză aparentă;
- pierderea controlului asupra emoțiilor (plâns sau râs nejustificat).
Aceste manifestări pot fi derutante pentru familie și prieteni, deoarece nu sunt legate de evenimente externe clare. Dereglările afective pot semnala modificări în zonele creierului responsabile de reglarea emoțiilor, cum ar fi cortexul prefrontal sau sistemul limbic.
Schimbări subtile ce indică demența: 3. Lipsa controlului impulsurilor- decizii și acțiuni riscante
Se pot manifesta episoade de iritabilitate, agresivitate, rigiditate în comportament, impulsivitate sau chiar complicații în gestionarea consumului de substanțe.
O persoană cu început de demență poate începe să acționeze diferit față de normele sale obișnuite:
- cumpărături excesive sau inutile;
- comportament nepotrivit în public;
- vorbit impulsiv fără a gândi consecințele;
- creșterea consumului de alcool sau mâncare.
Această pierdere a autocontrolului se datorează adesea deteriorării lobului frontal, zona creierului care gestionează planificarea, raționamentul și inhibarea comportamentelor neadecvate. Nu trebuie ignorată, mai ales dacă apare brusc după o viață de autocontrol bun.
4. Inadecvare socială: schimbări în interacțiunile cu ceilalți
Persoana poate începe să ignore normele sociale. Odată cu instalarea timpurie a demenței, persoana poate:
- face comentarii jignitoare fără să realizeze;
- împărtăși detalii intime cu străini;
- pierde empatia și interesul față de problemele altora;
- ignora normele de politețe sau convențiile sociale.
Aceste schimbări nu provin din lipsă de bună creștere, ci din afectarea regiunilor cerebrale implicate în recunoașterea emoțiilor și reglarea comportamentului social. Rezultatul poate fi deteriorarea relațiilor și izolare socială.
Schimbări subtile ce indică demența: 5. Percepții și gânduri anormale- halucinații și idei fixe
Apar idei paranoide, suspiciuni exagerate, halucinații sau convingeri fixe nefondate, cum ar fi teama că cineva i-a furat bunurile, sau prezența unor voci imaginare.
În unele forme de demență (de exemplu, demența cu corpi Lewy), primele simptome pot include:
- halucinații vizuale (vederea unor persoane sau obiecte inexistente);
- idei paranoide („cineva îmi fură lucrurile”);
- convingeri false rezistente la argumente;
- interpretarea greșită a realității.
Nu ignora aceste schimbări de comportament!
Aceste manifestări sunt adesea deranjante atât pentru pacient, cât și pentru familie și pot duce la conflicte sau teamă. Este esențial ca medicul să investigheze cauza, deoarece și alte afecțiuni (infecții, tulburări psihotice, efecte secundare ale medicamentelor) pot provoca simptome similare.
Cele cinci schimbări comportamentale prezentate nu garantează că o persoană suferă de demență, dar prezența lor persistentă merită evaluată de un medic neurolog sau psihiatru.
Schimbările de comportament descrise mai sus nu reprezintă doar etapele firești ale îmbătrânirii. Ele pot fi semne precoce ale unei deteriorări cognitive.
În astfel de cazuri, e recomandat consultul unui medic specialist, care poate exclude alte cauze (infecții, efecte ale medicamentelor, tulburări psihiatrice) și poate oferi direcția potrivită pentru evaluare și sprijin.
