Din cuprinsul articolului
Stresul este o reacție naturală a organismului la situații percepute ca fiind dificile sau periculoase. Totuși, atunci când devine cronic, el poate influența negativ sănătatea întregului organism, iar sistemul digestiv este printre primele afectate.
„În calitate de medic gastroenterolog observ frecvent pacienți care dezvoltă arsuri gastrice, balonare, constipație sau diaree în perioadele stresante. Aceste manifestări nu sunt întâmplătoare, ci au la bază o legătură strânsă între creier și intestin, cunoscută sub numele de axa intestin–creier”, a explicat dr. Adelina Mușa, Medic Specialist Gastroenterologie, Clinica Digestmed.
Ce este axa intestin–creier?
Medicul precizează că intestinul și creierul comunică permanent prin nervul vag, hormoni, neurotransmițători și chiar prin sistemul imunitar. Această legătură bidirecțională înseamnă că emoțiile și starea psihică influențează digestia, dar și că starea tractului digestiv poate influența la rândul ei dispoziția și nivelul de energie.
Axa intestin–creier este realizată prin:
– Nervul vag – „autostrada” nervoasă care transmite informații între creier și intestin,
– Sistemul nervos enteric – rețea de neuroni din peretele intestinal, denumit adesea „al doilea creier”,
– Hormonii și neurotransmițătorii – substanțe chimice ce reglează apetitul, motilitatea și percepția durerii,
– Sistemul imunitar și microbiota intestinală – care influențează răspunsul inflamator și starea generală de sănătate.
„Câteva dintre semnele care arată că stresul îți afectează digestia sunt: disconfort abdominal frecvent, balonare și gaze în exces, diaree sau constipație recurentă, arsuri gastrice, reflux acid, greață fără cauză evidentă, senzație de nod în stomac”, a detaliat medicul.
Cum acționează stresul asupra digestiei?
1. Încetinirea sau accelerarea tranzitului intestinal
Stresul activează sistemul nervos simpatic („luptă sau fugi”), reducând fluxul de sânge către stomac și intestine. Digestia încetinește sau devine neregulată, apărând: constipație (tranzit încetinit), diaree (tranzit accelerat), alternanța celor două (frecvent în sindromul de intestin iritabil).
2. Modificarea microbiotei intestinale
Stresul cronic poate altera echilibrul bacteriilor benefice, favorizând disbioza intestinală. Acest dezechilibru slăbește bariera de protecție a mucoasei intestinale, favorizează inflamația, poate influența starea de dispoziție prin reducerea producției de serotonină („hormonul fericirii”).
3. Inflamație și „intestin permeabil”
Hormonii de stres (precum cortizolul) pot afecta integritatea mucoasei intestinale, crescând permeabilitatea acesteia. Substanțele nedorite pot pătrunde în circulația sanguină, generând reacții inflamatorii cu impact asupra întregului organism.
4. Sensibilitate crescută la durere
Sub efectul stresului, sistemul nervos enteric devine mai reactiv, practic amplifica semnalele nervoase din intestin, ceea ce face ca senzații normale (mișcarea gazelor, digestia) să fie percepute ca durere sau crampe – simptom frecvent în sindromul de intestin iritabil. Pacienții pot percepe senzații normale (mișcarea gazelor, digestia alimentelor) ca fiind dureroase sau inconfortabile.
„Câteva recomandări pentru protejarea digestiei ar fi: gestionarea stresului (terapie cognitive-comportamentală), alimentație echilibrată (consumați alimente bogate în fibre, probiotice, prebiotice), activitate fizică, evitarea exceselor (alcool, cafeină, alimente ultraprocesate), somn de calitate” a conchis dr. Adelina Mușa, Medic Specialist Gastroenterologie.
Concluzie
Stresul afectează digestia prin mecanisme complexe ce implică axa intestin–creier, microbiota intestinală și răspunsul inflamator. Gestionarea stresului și adoptarea unui stil de viață sănătos nu doar că îmbunătățesc simptomele digestive, dar contribuie și la starea generală de bine. Dacă aceste simptomele menționate mai sus persistă mai mult de câteva săptămâni, este importantă evaluare de specialitate pentru excluderea altor afecțiuni.