Atenționare pentru persoanele născute între 1987–1998. Ce au descoperit cercetătorii

STUDIU. Zgomotul s-a dovedit periculos. Oamenii sunt afectați mai mult decât ai crede. În urma unui studiu, cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, au demonstrează cât de mult  afectează zgomotul sănătatea copiilor, adolescenții și tinerii adulți.

Zgomotul perturbă somnul

Zgomotul perturbă somnul și poate avea consecințe grave asupra sănătății oamenilor. Studiile arată că expunerea constantă la zgomot, fie că provine din trafic, vecinătate sau alte surse, reduce calitatea somnului, favorizează oboseala cronică și crește riscul de boli cardiovasculare și tulburări de dispoziție.

Atenționare pentru persoanele născute înainte de anul 1998

Este primul studiu longitudinal care utilizează registoarele de sănătate și modele de expunere pentru a demonstra că un nivel de zgomot de peste 53 dB crește semnificativ riscul de tulburări mintale.

Zgomotul reprezintă a doua problemă de mediu în Europa

Avioane, trafic sau șantiere—zgomotul reprezintă a doua problemă de mediu în Europa, după poluarea aerului. OMS recomandă un maxim de 53 dB Lden pentru traficul rutier, limită valabilă întreaga zi, și doar 45 dB noaptea, pentru protecția sănătății mintale și fizice. În ciuda recomandărilor, un număr semnificativ de europeni trăiesc în zone cu zgomot care depășește aceste valori, larg documentat de agențiile europene de mediu.

Cercetătorii au folosit date din registre pentru 114.353 de persoane, născute între 1987–1998, locuind în zona metropolitană Helsinki în 2007, urmărindu-le starea de sănătate mintală până la vârsta de 21 ani. Expunerea la zgomot (road și railway) s-a modelat la adresa rezidențială și s-a corelat cu diagnostice de depresie/anxietate.

Zgomotul perturbă somnul, activează stresul fizic (hipotalamo-hipofizo-suprarenal), afectând reglarea emoțională și cognitivă. Sunt probabile efecte cumulativ-retardate asupra dezvoltării creierului în tinerețe. Studiul menționează că expunerea cronică la zgomot reprezintă un stres psihologic insidios și modificabil mediat prin politică publică.

Studiile și recomandările OMS privind zgomotul și somnul

• Pentru a evita perturbarea somnului, nivelul continuu de zgomot în interiorul locuinței (equivalent sonor LAeq) nu trebuie să depășească 30 dB(A) pe durata unei nopți. Dacă zgomotul nu este constant, trebuie controlat și nivelul maxim LAmax, recomandat sub 45 dB, dar ideal chiar mai jos pentru persoanele sensibile.
  Aceste limite acoperă atât efecte fiziologice (alterări ale fazelor de somn, în special REM), cât și percepții subiective (dificultăți la adormire, oboseală, dureri de cap).
• Expunerea la zgomotul de trafic și perturbări ale somnului. O meta-analiză actualizată (revizie sistematică plus meta-analiză publicată recent) confirmă că un plus de 10 dB la nivelul zgomotului nocturn (Lnight, 23:00–07:00) crește semnificativ riscul de perturbare a somnului pentru:

Trafic aerian: OR = 2.18

Trafic rutier: OR = 2.52

Trafic feroviar: OR = 2.97

Aceste rezultate întăresc recomandările OMS privind limitarea zgomotului nocturn ca măsură de protecție a somnului.

• Studiul LARES: Impactul zgomotului asupra sănătății. Raportul OMS LARES (2004, Europa) evidențiază că zgomotul în mediul rezidențial provoacă atât perturbări ale somnului, cât și efecte cardiovasculare, respiratorii și psihice, indiferent de statutul socioeconomic al individului.