Din cuprinsul articolului
Studiu, despre boala Alzheimer și lipsa de omega-3 la femei. Cercetătorii au demonstrat că femeile diagnosticate cu neurodegenerativă cronică au niveluri cu până la 20% mai mici de acizi grași omega în sânge, comparativ cu femeile sănătoase. Cercetarea internațional a fost publicat în jurnalul Alzheimer’s & Dementia.
Compuși esențiali pentru sănătatea creierului
Femeile cu Alzheimer prezintă niveluri neobișnuit de scăzute de acizi grași omega, compuși esențiali pentru sănătatea creierului, potrivit unei analize a mostrelor de sânge realizată de cercetători de la King’s College London, scrie The Guardian, citat de Mediafax.
Oamenii de știință au descoperit că nivelurile de grăsimi nesaturate, inclusiv cele cu omega-3, erau cu până la 20% mai reduse la femeile cu Alzheimer decât la femeile sănătoase, un tipar care nu s-a regăsit și în cazul bărbaților.
„Diferența dintre sexe a fost cea mai șocantă și neașteptată constatare,” a declarat dr. Cristina Legido-Quigley, autoare principală a cercetării.
dr. Cristina Legido-Quigley a subliniat că este posibil ca deficitul de acizi grași omega să joace un rol cauzal în dezvoltarea bolii. Alzheimerul afectează de două ori mai multe femei decât bărbați, iar cauzele includ speranța de viață mai mare, diferențele hormonale și factori socio-educaționali.
Oamenii de știință au mai analizat lipidele din sângele a 306 pacienți cu Alzheimer, 165 cu tulburări cognitive ușoare și 370 de persoane sănătoase.
Rezultatele cercetării
Femeile bolnave aveau mai multe lipide saturate, considerate dăunătoare, și mai puține lipide nesaturate, care sprijină sănătatea creierului.
Așadar, potrivit cercetătorilor, dietele bogate în omega-3, precum dieta mediteraneană, sunt benefice pentru sănătatea creierului și a inimii. Totuși, studiile anterioare nu au arătat efecte clare ale suplimentelor de omega-3 la persoanele deja diagnosticate cu demență.
Dr. Legido-Quigley consideră că suplimentele ar trebui testate specific pe femeile cu niveluri scăzute de acizi grași nesaturați și sugerează că deficitul poate apărea încă din jurul vârstei de 50 de ani.
