Din cuprinsul articolului
American Heart Association (AHA) a schimbat normele privind tensiunea arterială, stabilind noi praguri considerate sănătoase. Specialiștii avertizează că valorile considerate până acum „normale” pot ascunde riscuri serioase pentru inimă, creier și rinichi, motiv pentru care prevenția și tratamentul precoce devin prioritare.
Cât e normal să ai tensiunea arterială?
Până de curând, o tensiune de 120/80 mm Hg era considerată ideală. Noile recomandări AHA schimbă însă perspectiva:
-
Tensiune normală: între 115–119/70–79 mm Hg
-
Tensiune crescută (elevată): între 120–129 mm Hg sistolic și <80 mm Hg diastolic
-
Hipertensiune stadiul 1: între 130–139 mm Hg sistolic sau 80–89 mm Hg diastolic
-
Hipertensiune stadiul 2: ≥140/90 mm Hg
„Pragul a fost coborât pentru că studiile arată că și valori considerate anterior «acceptabile» pot afecta în timp vasele de sânge, crescând riscul de infarct, accident vascular cerebral sau demență”, explică dr. Balbir Singh, cardiolog și președintele departamentului de științe cardiace din cadrul Max Healthcare.
De ce s-au schimbat regulile? Legătura dintre hipertensiune și creier
Decizia AHA este strâns legată de cercetări recente care arată că hipertensiunea afectează nu doar inima și rinichii, ci și sănătatea creierului.
-
Tensiunea arterială ridicată poate distruge vasele de sânge fine din creier, accelerând deteriorarea cognitivă și crescând riscul de Alzheimer și alte forme de demență.
-
La femei, valorile mari ale tensiunii sunt asociate cu complicații în sarcină, precum preeclampsia.
Când devin necesare medicamentele?
Noile ghiduri recomandă o abordare mult mai timpurie a hipertensiunii:
-
130–139 mm Hg: prima etapă este schimbarea stilului de viață (dietă, sport, reducerea stresului). Dacă valorile nu scad, se introduce un medicament.
-
≥140/90 mm Hg: tratamentul începe direct cu două medicamente combinate, pentru un efect mai rapid și mai stabil.
„Scopul este să prevenim crizele cardiace la pacienții vulnerabili și să reducem povara bolilor cardiovasculare încă din fazele incipiente”, subliniază dr. Singh.
Teste recomandate pentru depistarea complicațiilor
Pentru o monitorizare completă, AHA recomandă o serie de analize suplimentare, care vizează și rinichii și sistemul hormonal:
-
Teste de funcție hepatică și renală (LFT, KFT)
-
Uricemie și glicemie pentru depistarea factorilor de risc metabolic
-
Raport albumină/creatinină – indică sănătatea rinichilor
-
Raport aldosteron/renină – detectează forme hormonale de hipertensiune
Aceste analize sunt esențiale mai ales pentru pacienții cu hipertensiune de stadiu 2, diabet sau apnee în somn.
Rolul dietei și al potasiului
Un element central al noilor recomandări este aportul de potasiu. Sărurile pe bază de potasiu, dar și alimentele bogate în acest mineral (banane, cartofi, spanac, fasole) pot ajuta la scăderea tensiunii. Totuși, pacienții cu boli renale trebuie să evite suplimentele de potasiu.
Deși medicația este importantă, stilul de viață rămâne arma principală împotriva hipertensiunii:
-
Limitarea consumului de sare la max. 2.300 mg/zi (ideal sub 1.500 mg)
-
Renunțarea la fumat și reducerea alcoolului (max. 2 băuturi/zi pentru bărbați, 1 pentru femei)
-
Activitate fizică regulată: 150 min de exerciții pe săptămână
-
Dieta DASH: bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește, carne slabă, leguminoase și nuci
-
Gestionarea stresului prin yoga, respirație controlată sau meditație
Românii se află într-o categorie de risc ridicat, având o prevalență mare a bolilor cardiovasculare și o predispoziție genetică la infarct la vârste mai tinere.
„Pentru noi, mesajul este clar: nu așteptați să apară simptomele. Măsurați tensiunea acasă, mergeți la controale regulate și adoptați măsuri preventive chiar dacă vă simțiți bine”, atrage atenția dr. Singh.
