Din cuprinsul articolului
Radiografiile pulmonare sunt investigații esențiale pentru depistarea unor boli grave, dar specialiștii atrag atenția că nu există un „număr sigur” valabil pentru toată lumea.
În general, o persoană sănătoasă nu ar trebui să facă mai mult de una-două radiografii pe an și doar la recomandarea medicului. În cazul pacienților cu afecțiuni cronice pulmonare, numărul poate fi mai mare, însă mereu în funcție de indicația clinică.
„Nu putem vorbi de o cifră fixă. Important este să nu expunem pacientul inutil. O radiografie făcută la timp poate salva viața, dar mai multe investigații repetate, fără motiv medical, pot aduce riscuri inutile”, explică dr. Adriana Micu, medic primar radiologie.
Radiografia pulmonară este una dintre cele mai utilizate metode de diagnostic în medicină, esențială pentru depistarea unor afecțiuni precum pneumonia, tuberculoza sau cancerul pulmonar. Totuși, specialiștii avertizează că aceste investigații nu trebuie efectuate de rutină, ci doar la indicația medicului, pentru a evita expunerea inutilă la radiații.
Cât de mare este riscul expunerii la radiații?
Radiografiile folosesc raze X, adică radiații ionizante care pot afecta materialul genetic al celulelor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o radiografie pulmonară expune pacientul la aproximativ 0,1 mSv (milisievert) – o doză mică, dar care, repetată frecvent, poate crește riscul de cancer pe termen lung.
„Riscurile sunt minime atunci când radiografiile sunt efectuate rar și doar când există o justificare medicală clară. Beneficiile diagnostice depășesc cu mult potențialele efecte negative”, a explicat pentru Adevărul Sănătate dr. Micu, medic primar radiologie.
Pentru comparație, un individ este expus anual la aproximativ 3 mSv de radiații provenite din surse naturale (soare, sol, alimente), ceea ce face ca nivelul unei radiografii să fie relativ scăzut.
Când sunt indicate radiografiile pulmonare?
Dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog, avertizează: „Este bine să faceți o radiografie pulmonară dacă observați simptome precum spută cu sânge, durere în piept, pneumonii sau bronșite repetate, oboseală inexplicabilă, scădere în greutate sau răgușeală persistentă.”
Specialiștii subliniază că radiografiile sunt recomandate strict pe baza simptomelor și a suspiciunilor clinice. Printre principalele indicații se numără:
-
Pneumonia – confirmarea diagnosticului la pacienți cu febră, tuse și dificultăți de respirație.
-
Tuberculoza – vizualizarea nodulilor și cavităților pulmonare specifice.
-
Cancerul pulmonar – identificarea unor tumori sau noduli suspectați, deși tomografia computerizată oferă detalii mai precise.
-
Edemul pulmonar – detectarea acumulării de lichid în plămâni.
-
BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) – monitorizarea evoluției bolii și a răspunsului la tratament.
„Radiografia nu trebuie privită ca un test de rutină pentru persoanele sănătoase. Ea devine însă indispensabilă atunci când simptomele indică o afecțiune respiratorie gravă”, subliniază dr. Cristina Mihalcea, medic pneumolog.
Cât de des pot fi făcute radiografiile pulmonare?
Nu există o regulă universală privind intervalul optim, însă ghidurile medicale oferă câteva repere:
-
Persoane sănătoase – nu se recomandă radiografii de rutină.
-
Pacienți cu boli cronice pulmonare (BPOC, fibroză) – frecvența este stabilită de medic în funcție de evoluție.
-
Screening pentru cancer pulmonar – se face de obicei prin tomografie computerizată cu doză redusă, nu prin radiografii, la pacienți cu risc crescut (fumători, vârsta peste 55 de ani).
-
Simptome acute (durere toracică, tuse persistentă, dificultăți respiratorii) – radiografia se recomandă imediat, pentru clarificarea diagnosticului.
Cum a redus tehnologia riscurile
În ultimii ani, radiografiile digitale au înlocuit aproape complet filmele clasice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, în 2023 peste 85% din radiografiile realizate la nivel global au fost efectuate cu aparatură digitală, ceea ce înseamnă o expunere semnificativ mai mică la radiații și imagini mult mai clare.
„Medicina modernă folosește imagistică cu radiații, dar principiul de bază este clar: doar când beneficiul pentru pacient depășește riscul”, subliniază un ghid recent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) privind protecția pacienților în imagistică medicală.
Ce pot face pacienții pentru a se proteja
Medicii recomandă câteva măsuri simple pentru a minimiza expunerea:
-
Solicitați radiografii doar la recomandarea medicului.
-
Păstrați un istoric medical cu toate investigațiile efectuate.
-
Întrebați despre alternative precum ecografia sau RMN-ul, atunci când sunt posibile.
-
Alegeți centre medicale moderne, cu aparatură digitală, pentru doze reduse de radiații.
