Din cuprinsul articolului
Consumul de droguri în rândul tinerilor din România devine o problemă de sănătate publică tot mai vizibilă. Rareș Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), avertizează că dacă nu sunt luate măsuri urgente, în câțiva ani, fenomenul ar putea atinge cote alarmante.
Statisticile arată că un tânăr din zece a consumat droguri cel puțin o dată în viață. Vârsta medie de debut este de aproximativ 20,5 ani – mai târziu decât sugerează unele titluri din presă care indică vârste de 12–13 ani, dar suficient de devreme pentru a crea îngrijorare.
„Dacă nu facem lucrurile cum trebuie, peste cinci ani putem ajunge la situația în care trei sau patru tineri din zece să fi încercat droguri”, a declarat Achiriloaie, într-o intervenție la Medika Antidrog.
El subliniază însă că „încercarea” nu înseamnă automat adicție, dar poate fi începutul unui drum periculos, mai ales în lipsa unor mecanisme sănătoase de coping sau a sprijinului familial.
De ce aleg adolescenții drogurile?
Motivele sunt complexe și adesea legate de vulnerabilități emoționale sau de contextul familial și social:
- Anturajul – dacă grupul de prieteni consumă, tentația devine mai mare.
- Conflictele din familie – certurile sau lipsa de sprijin pot împinge adolescentul către evadare prin consum.
- Traumele – abuzuri, bullying, divorțul părinților.
- Curiozitatea și răzvrătirea – dorința de a experimenta sau de a sfida autoritatea.
- Performanța școlară scăzută și presiunea academică – unii cred că drogurile le pot îmbunătăți concentrarea.
- Accesul online – achiziția de substanțe este mai ușoară ca oricând.
Un alt factor esențial este dezvoltarea incompletă a creierului adolescentului. Cortexul prefrontal, responsabil de luarea deciziilor și controlul impulsurilor, nu este complet maturizat, ceea ce îi face mai predispuși la comportamente riscante.
Pentru a limita fenomenul, ANPCDDA propune o lege cu sancțiuni progresive și cu accent pe reabilitare și prevenție. Modelul este inspirat din practicile internaționale, unde se preferă măsuri graduale în locul pedepselor drastice aplicate de la prima abatere.
Legea ar include:
- programe obligatorii de consiliere și tratament pentru consumatorii depistați;
- regim special pentru minori, axat pe educație, consiliere și implicarea părinților;
- sancționarea familiilor care refuză să colaboreze;
- reducerea infracționalității asociate (furturi, trafic, violență).
„Obiectivul nu este pedepsirea, ci recuperarea persoanei și reintegrarea sa în societate”, a punctat Achiriloaie.
Semne la care părinții trebuie să fie atenți
Recunoașterea timpurie a consumului este vitală. Printre semnalele de alarmă:
- scăderea bruscă a performanțelor școlare;
- schimbări fizice (ochi roșii, fluctuații de greutate);
- comportamente de ascundere (secretomanie, izolare);
- schimbări de dispoziție extreme;
- cereri frecvente și nejustificate de bani.
În aceste situații, primul pas recomandat este dialogul deschis și empatic cu adolescentul, urmat de apelarea la specialiști – psihologi, medici, terapeuți.
Experții subliniază că prevenția rămâne cea mai bună strategie. Activitățile extrașcolare, implicarea în sport sau artă, practicile spirituale și, mai ales, comunicarea deschisă în familie sunt factori de protecție puternici.
De asemenea, programele de educație în școli, campaniile publice și accesul facil la consiliere psihologică sunt esențiale pentru a limita tentația drogurilor.
România se află încă sub media europeană la consumul de droguri, dar tendința este clar ascendentă. Răspunsul trebuie să fie rapid și coerent: legislație echilibrată, sprijin pentru familii și adolescenți, prevenție și educație constantă.
„Tot ce vom face în următorul an va conta enorm pentru imaginea României peste 10, 20 sau 30 de ani”, avertizează Rareș Petru Achiriloaie.
Prevenirea consumului de droguri nu este doar o responsabilitate a autorităților, ci și a fiecărei familii, școli și comunități.
