Din cuprinsul articolului
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița se află în centrul unui proces complicat, început în urmă cu opt ani, care ar putea obliga cea mai mare unitate medicală din județ să achite despăgubiri de un milion de euro unei familii. Povestea are la bază un caz de malpraxis care a schimbat complet viața unui bărbat de 34 de ani și a familiei sale.
În iunie 2025, Judecătoria Bistrița a decis ca Spitalul Județean și unul dintre medicii implicați să plătească daune uriașe familiei lui Alin J., un bărbat care a ajuns dintr-un tânăr sănătos și plin de viață, tată de bebeluș, într-o persoană încadrată în grad de handicap grav. Decizia nu este definitivă și a fost atacată atât de unitatea medicală, cât și de medici și de partea vătămată.
Dosarul a ajuns acum la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde urmează să fie stabilit primul termen de judecată. Între timp, spitalul se pregătește pentru o luptă juridică de durată și a angajat o casă de avocatură din Cluj-Napoca pentru a gestiona apelul.
80.000 de lei pentru avocați din Cluj
Conducerea spitalului a decis să apeleze la cabinetul avocatului Onofrei Ciprian Luca din Cluj-Napoca, specializat în cazuri de malpraxis. Contractul, atribuit direct, este în valoare de 80.000 de lei și prevede colaborarea strânsă cu juristul instituției.
„Este un caz extrem de complicat, început în 2017, dar faptele datează din 2014. Niciunul dintre medicii implicați nu mai lucrează astăzi în spital. Am aflat despre acest dosar abia anul acesta, când am preluat funcția. Avem nevoie de expertiză juridică solidă pentru a continua procesul”, a declarat directorul spitalului, Paul Gabriel Szekely, pentru Bistrița Express.
Cum a început tragedia: de la pneumonie la tetrapareză
Povestea lui Alin J., bistrițean de 34 de ani, a început în mai 2014, când s-a prezentat la Urgențe cu dureri puternice în zona coastelor. Medicul de gardă i-a administrat calmante și l-a trimis acasă, diagnosticându-l cu nevralgie intercostală.
În realitate, bărbatul suferea de pneumonie. În câteva zile, starea lui s-a agravat și, la a doua prezentare, diagnosticul era deja mult mai grav: empiem și abces pulmonar.
Au urmat tratamente cu antibiotice și proceduri medicale, dar și erori grave: un drenaj pleural făcut incorect la Terapie Intensivă și întârzieri repetate în transferul către un spital de specialitate. În cele din urmă, pacientul a fost intubat, a dezvoltat encefalopatie hipoxică și a ajuns să sufere de tetrapareză spastică și demență hipoxică.
În mai puțin de o săptămână, viața lui Alin și a familiei sale s-a transformat radical. Dintr-un bărbat activ, cu un copil mic și planuri de nuntă, a ajuns dependent total de îngrijirea celor apropiați.
Instanța a stabilit că medicul Ionuț Bârsan, cel care l-a consultat prima dată pe pacient, nu a efectuat o evaluare corespunzătoare și a ratat diagnosticul. Acesta a fost obligat să plătească în solidar cu spitalul 30.000 de lei pentru lipsa investigațiilor și omiterea internării.
Însă familia a cerut ca răspunderea să fie extinsă și asupra altor medici – un pneumolog și un chirurg – care ar fi continuat seria de greșeli medicale. Totodată, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în subordinea căruia se află spitalul, a fost chemat în cauză.
Ce riscă Spitalul Județean Bistrița
Dacă sentința Judecătoriei va fi menținută și în apel, spitalul va trebui să achite un milion de euro familiei pacientului, sumă uriașă pentru orice unitate medicală. Pe lângă aceasta, instanța a stabilit și o rentă lunară de aproape 2.000 de lei pentru victima malpraxisului.
Cazul ridică întrebări serioase despre responsabilitatea medicală, procedurile din spitale și modul în care sunt tratate urgențele. Este, totodată, un exemplu de cum erorile medicale pot distruge vieți și pot avea consecințe financiare uriașe pentru sistemul de sănătate.
Deși cazul este vechi, el rămâne de o actualitate dureroasă. În România, procesele de malpraxis durează ani întregi, iar victimele așteaptă deseori prea mult pentru a primi despăgubiri. Între timp, spitalele se confruntă cu lipsa de personal, presiunea bugetară și nevoia de a investi în prevenție și formare continuă pentru a evita asemenea tragedii.
Spitalul Județean Bistrița nu este doar un furnizor de servicii medicale, ci și unul dintre cei mai mari angajatori din județ. O eventuală condamnare definitivă cu daune de asemenea dimensiuni ar avea un impact major asupra bugetului instituției și, implicit, asupra pacienților din întreaga regiune.
