Din cuprinsul articolului
Un studiu realizat la Universitatea din Michigan arată că o dietă special concepută poate încetini dezvoltarea glioblastomului la șoareci, oferind o perspectivă inovatoare în lupta cu unul dintre cele mai letale tipuri de cancer cerebral.
Cercetătorii americani au descoperit că celulele de glioblastom își modifică fundamental modul în care folosesc zaharurile și aminoacizii, transformând metabolismul într-o armă pentru supraviețuire și invazie. Printr-o intervenție nutrițională țintită, oamenii de știință au reușit să blocheze parțial creșterea tumorilor la modelele animale.
„Am modificat dieta în modelele de șoareci și am putut încetini semnificativ dezvoltarea tumorilor,” a declarat dr. Daniel Wahl, oncolog și co-autor al studiului publicat pe 3 septembrie 2025 în revista Nature. „Acest lucru deschide posibilitatea unor noi opțiuni terapeutice pentru pacienți.”
Glioblastomul, un diagnostic cu prognostic sumbru
Glioblastomul este cea mai agresivă formă de tumoră cerebrală malignă. În prezent, pacienții trăiesc în medie între 12 și 18 luni după diagnostic, chiar și cu tratamentele standard – chirurgie, radioterapie și chimioterapie.
Problema majoră este rezistența la terapii. „Aceste tumori reconfigurează modul în care folosesc nutrienții, ceea ce le face extrem de adaptabile și greu de distrus,” explică dr. Wajd Al-Holou, neurochirurg la Michigan Medicine.
Cum „fură” celulele canceroase energia creierului
Pentru a înțelege mai bine mecanismele bolii, cercetătorii au injectat glucoză marcată atât în șoareci, cât și în pacienți diagnosticați cu glioblastom. Rezultatele au arătat că, deși atât celulele sănătoase, cât și cele canceroase folosesc zahărul, scopul este radical diferit.
„Creierul folosește zahărul pentru energie și pentru a susține gândirea, în timp ce tumorile îl redirecționează pentru a construi material genetic și a invada țesuturile învecinate,” a explicat dr. Andrew Scott, autor principal al studiului.
Dieta restrictivă, o posibilă „frână” metabolică
Un alt punct-cheie al cercetării a fost rolul aminoacizilor. Creierul sănătos îi produce intern, însă tumorile preferă să-i extragă direct din sânge. Echipa a testat o dietă cu nivel redus de doi aminoacizi esențiali: serină și glicină.
Rezultatele au fost surprinzătoare: șoarecii care au urmat dieta restrictivă au răspuns mai bine la chimioterapie și radioterapie, iar tumorile lor au crescut mult mai lent.
„Când am eliminat serina și glicina din alimentația șoarecilor, tratamentele au fost mult mai eficiente,” a precizat dr. Deepak Nagrath, specialist în bioinginerie.
Ce urmează pentru pacienți
Cercetătorii dezvoltă în prezent modele matematice pentru a urmări felul în care glucoza este utilizată în diferite căi metabolice și pentru a identifica posibile noi ținte terapeutice. Următorul pas: inițierea unor studii clinice pe oameni care să testeze dacă o dietă controlată poate avea același efect benefic asupra pacienților cu glioblastom.
„Aceasta este o muncă de echipă interdisciplinară, imposibil de realizat de un singur laborator,” a subliniat dr. Wahl. „Sperăm ca rezultatele să conducă la tratamente personalizate și la creșterea speranței de viață pentru pacienți.”
Alimentația, un aliat neașteptat în oncologie
Deși este prea devreme pentru a recomanda pacienților cu glioblastom schimbări drastice în dietă, cercetarea oferă o direcție promițătoare. Nutriția ar putea deveni în viitor o componentă esențială a tratamentului oncologic, alături de chirurgie și terapiile convenționale.
Întrebări și răspunsuri despre „dieta care înfometează cancerul”
1. Ce este „dieta care înfometează cancerul”?
Este o strategie nutrițională experimentală prin care se limitează accesul tumorilor la anumite substanțe esențiale pentru creștere. În cazul glioblastomului, este vorba mai ales despre aminoacizii serină și glicină, pe care celulele canceroase îi iau direct din sânge.
2. Înseamnă asta că pacientul trebuie să mănânce mai puțin sau să postească?
Nu. „Înfometarea” nu se referă la privarea totală de hrană. Dieta testată pe șoareci a fost bine echilibrată și a redus doar acei nutrienți specifici de care tumorile depind. Pacienții nu trebuie să încerce singuri o dietă restrictivă, pentru că ar putea avea deficiențe nutriționale grave.
3. Ce efecte s-au observat în studii?
-
Tumorile au crescut mai lent.
-
Tratamentul cu radioterapie și chimioterapie a fost mai eficient.
-
Șoarecii care au urmat dieta au trăit mai mult decât cei hrăniți normal.
4. Există o dietă similară pentru oameni?
Momentan, nu există o recomandare clinică standard pentru pacienți. Cercetătorii de la Universitatea din Michigan pregătesc studii clinice pentru a testa dacă o dietă controlată poate avea aceleași efecte și în cazul oamenilor.
5. Poate fi folosită dieta ca tratament în sine?
Nu. Scopul ei este să complementeze tratamentele existente (chirurgie, radioterapie, chimioterapie), făcând tumorile mai vulnerabile. Nu există dovezi că ar funcționa singură.
6. Este sigur pentru pacienți să încerce pe cont propriu o astfel de dietă?
Nu. Orice restricție alimentară severă poate fi periculoasă, mai ales pentru pacienții oncologici care au deja organismul slăbit. Singura cale sigură este prin studii clinice controlate și recomandări medicale personalizate.
