Din cuprinsul articolului
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că legislația din România care condiționează rambursarea tratamentelor din străinătate de prezentarea unui „bilet de internare” emis de un medic din sistemul public încalcă dreptul Uniunii.
Cazul unui pacient român diagnosticat cu adenocarcinom de prostată
În urmă cu șapte ani, un pacient român diagnosticat cu adenocarcinom de prostată a primit recomandarea de la un medic specialist pentru prostatectomii radicale cu robot chirurgical. În România, robotul de la Spitalul din Cluj-Napoca nu funcționa, iar la clinica privată din Brașov costul intervenției era de aproximativ 13.000 de euro.
Formularul E 112 necesar deplasării pentru tratament
Pacientul a decis să meargă în Germania pentru intervenția chirurgicală, într-o clinică specializată, la același cost. A solicitat formularul E 112 necesar deplasării pentru tratament, dar casa de asigurări a refuzat înregistrarea cererii.
Pentru a nu pierde programarea, pacientul a plătit în avans și a repetat solicitarea către casa de sănătate. Spre surprinderea lui, cererea a fost respinsă. Motivul? Nu era depusă pe formularul-tip și că lipsea „biletul de internare” de la un medic român.
După operație, pacientul a cerut rambursarea costurilor. Autoritățile au refuzat plata de 13.069 de euro. Acțiunea introdusă la Curtea de Apel Târgu Mureș a fost respinsă, iar recursul a ajuns la Înalta Curte, care a sesizat CJUE.
Argumentele Curții de Justiție
CJUE a stabilit trei puncte esențiale:
- Directiva 2011/24 și articolul 56 TFUE interzic o legislație care face rambursarea dependentă exclusiv de un document emis de un medic din România.
- Această regulă limitează accesul la tratament în UE și descurajează pacienții să caute soluții în alte state.
- România trebuie să accepte documente medicale echivalente emise în străinătate.
Plafonarea rambursării este permisă
Dacă autorizația prealabilă a fost refuzată legal sau nu a fost solicitată, rambursarea poate fi limitată la tarifele aplicate în România. Formula trebuie să fie obiectivă, transparentă și nediscriminatorie. În caz de urgență medicală, pacientul are dreptul la rambursare ca și cum ar fi avut autorizația.
Pacientul are dreptul să aleagă cadrul legal pe baza regulamentului 883/2004 și Directiva 2011/24. Nu se aplică împreună, ci alternativ. Reprezentanții legali sunt obligați să informeze pacientul despre varianta mai avantajoasă pentru el și să îi ofere șansa să aleagă.
Ce urmează pentru România?
Decizia CJUE obligă România să își modifice legislația:
„Biletul de internare” nu mai poate fi o condiție automată pentru rambursarea tratamentelor în străinătate. Statul poate menține plafonarea la tarifele interne, dar numai cu reguli clare și transparente, potrivit avocatnet.ro.
Hotărârea are efect obligatoriu pentru instanțele naționale și pentru autoritățile care gestionează cererile de rambursare.
